Cartea tiparita vs. cartea electronica – o falsa confruntare

E mult mai placut sa citesti o carte tiparita, dar in acelasi timp e mai ieftin si comod sa cauti o carte in format electronic.

Intr-adevar, nu e o confruntare reala. Confruntarea reala e intre cartile pe hirtie (si, eventual, cele in format electronic) si cartile audio. As citi cu interes un articol pe aceasta tema. Personal, m-am obisnuit atit de mult cu cartile audio, incit mai nou mi-e greu sa citesc pe hirtie. Dar observ multa reticenta in jur. Multi nu vor nici macar sa incerce sa citeasca in format audio. Sunt convinsi din start ca nu le place si ca nu sunt compatibili cu acest tip de lectura. Eu spun ca “citesc”, dar sunt mereu corectata si mi se spune ca “ascult”…

M ai multe cărţi în format digital !

U itaţi cărţile devoratoare de resurse naturale !

I nformaţia e esenţială nu suportul pe care e păstrată

E bine totuşi că se studiază. În orice format.

Am avut ocazia sa tin in mana carti din secolul al XVII-lea. Inafara de ingalbenirea filelor, cartile aratau impecabil desi trecusera sute de ani peste ele. Un e-book poate rezista atata timp? Fiecare tip de suport informational are avantajele si dezavantajele sale. Important e sa faciliteze accesul utilizatorului la cat mai multa si calitativa informatie.

Nu mi-ar displace asa ceva youtube.com/wat../

@Mariuc: cum ai ajuns la concluzia ca “e mai ieftin si comod sa cauti o carte in format electronic”?

@ariel: Simplu, a trebuit sa dau un examen national si am luat legatura cu alte persoane din tara cu care am facut schimb de carti foarte, foarte usor prin posta electronica. Am facut un “trafic” de carti de nu-ti venea a crede. Cu siguranta nu as fi putut sa le cumpar pe toate, asa ca pot spune ca e mai accesibila o carte in format electronic. Nu e un lucru tocmai moral, dar incercam sa ne descurcam cum putem..

@Mariuc: asa da, e cum spui. Eu ma refeream la e-book sub forma de gadget.

Sincer, eu prefer ambele variante, bine, cateodata inclin mai mult spre formatul electronic pentru ca pot tine pe un ebook reader mai multe volume de carti. Sunt la fel de confortabile, doar sa vrei sa citesti, cel putin, asta e cel mai importnat.

Da, este, in mare, o falsa confruntare, pentru ca nu se “suprapun” decat in mica parte.

Lasand la o parte faptul ca formatul electronic e predispus la piraterie (si dupa experienta muzicii, filmelor si softurilor, nu prea cred sa se mai inghesuie multi), formatul electronic e folositor in anumite domenii (ca poti avea acces mai usor), precum cercetarea sau invatamantul. Dar cam atat.

Nu prea vad cine ar vrea sa citeasca romane in format electronic. Autonomia e limitata. Si hai sa fim seriosi: te saturi de prea mult “electronic”. Mie, unul, imi ajunge cat navighez aiurea pe net. Sa mai stau si alte ore ca sa citesc carti, bleah… Nu.

S-au spus multe cand a aparut internetul, daca va mai aduceti aminte: ca o sa dispara presa scrisa, ca nu o sa mai fie decat comert electronic s.a.m.d. Nu cred ca e vorba de generatii “invechite”, pur si simplu anumite lucruri nu vor disparea niciodata. Si e bine ca-i asa.

Salvezi o intreaga biblioteca pe format digital… .. si fara sa vrei dai un C:// ( formatare )…pai nu-ti vine sa arunci Ebook-ul pe geam

… Adevarat foarte util in anumite situatii asa cum a fost telefonul mobil….dar sa stai sa citesti tot pe un display …. putin cam desprins din ” Startrek”….

Multi dintre noi inca prefera “era Shrek” …

In mod sigur vor avea vanzare buna la asa ceva pentru ca omul e “atras” de tot ce-i nou in tehnologie…dar la fel de sigur dupa ce-l cumpara….o sa stea aruncat in vreun sertar …asa cum stau GPS-urile acum

Acela nu e un iPad draguta! E o poza speculativa, veche! Asa arata o forma reusita, facuta in Photoshop, a felului in care se crederea ca va arata iPad-ul…

Ca sa ma raportez la articol – folosesc ambele variante, adica aceeasi carte mi-o comand de pe ebay ca sa o am fizic in mana dar mi-o cumpar si din iBook store (Apple) ca sa am posibilitatea sa citesc sau sa caut ceva mai rapid in interiorul cartii – ii multumesc iPhone-ului pentru asta, iPad-ul ere functii putine!

pare rau da n’ai prezentat in mod echitabil…ar tras pe turta ta…mi’a lasat un gust amar lectura…

Inca ceva ce nu e foarte evident din articol. Pe format electronic costurile sunt mult mai mici. Din pretul unei carti fizice doar maxim 20% sunt drepturi de autor, restul se imparte intre editura, tipografie si distribuitori. Deci e-book-urile ar trebui sa reduca costul cartilor f. mult.

@nikko: cu un ebook reader in pat eu citesc la fel de bine ca cu o carte normala. la fel si multi altii. e doar o chestie de inertie sociala, in decurs de cateva decenii cartile scrise vor fi doar prin muzee. Iar presa scrisa va disparea in cativa ani. Multe ziare se muta deja pe online iar tirajele lor pe print au scazut enorm.

@ariel: un ebook lasts for ever. datele se pot stoca redundant pe servere de backup si mediile de stocare schimbate cand se uzeaza. Poti face asta cu paginile alea vechi de sute de ani? Sau trebuie sa le tii cat mai ferite (a se intelege, nefolosite, necitite) ca sa se mentina?

@mierea naturala: de backup-uri ai auzit? Sau librarii online virtuale? Solutii exista.

@alex: Stii tu de cand tot dispar astea? Sa fim seriosi…

Iar pentru cei care se incapataneaza sa creada ca presa scrisa mai este vie sau ca in destul de scurt timp nu va disparea, va arata FLIPBOARD, o aplicatie care arata destul de putin din ce va fi in viitor.

youtube.com/wat../

Desi nu folosesc un iPad, nu am citit un ziar de foarte mult timp, doar online; legat de carti e altfel – sunt nostalgic si imi place sa citesc si din cartea fizica!!

@mihai: normal, asa e “tema”. argumentele contra se regasesc in textul Andrei Matzal, linkuit la final.

eu le iubesc pe amândouă dar când iubesc pe cea electronică mai mult o tipăresc…

@Alex: Pai ori savurez o carte….ori ma gandesc unde sa-mi fac un back-up ….

Cartile….sunt ca vinurile …cu cat mai vechi cu atat mai scumpe ….

@Alex-Neo vorbeam de suportul fizic, nu de informatia sub forma de biti. Pe aia poti s-o plimbi la infinit prin diferite unitati de stocare, dar parca o astfel de informatie e lipsita de personalitate. Sa citesc eseuri, poezii, fictiune de pe un suport rece, dur si perfect? Nu stiu, mi se pare ca ceva se pierde intr-o astfel de comunicare.

N-am nimic impotriva suporturilor informationale high-tech, pot coexista pasnic cu cele clasice. E bine sa pastram un echilibru intre trecut-prezent-viitor. Nu mi-ar placea sa traiesc in Matrix World.

@Ema: stii ce nu-mi place la cartile audio? Ca prin lectura se face deja o interpretare a cartii. Prin modul in care actorul citeste, prin intonatie, prin pauza etc. Mi s-a intamplat sa ascult un fragment dintr-un roman de Kundera in lectura lui Cristi Iacob, daca retin bine. Mi-a displacut profund! Citisem inainte romanul si aveam propriile mele idei. Iar vocea lui Cristi Iacob, accentele pe care le punea etc imi ofereau o viziune diferita asupra personajelor. Pur si simplu, erau altfel decat le aveam eu in cap. Atunci cand citesti, iti imaginezi intr-un fel personajele. Cand “asculti”, imaginea lor iti este cumva gata livrata, faci un efort doar pe jumatate, vii in completarea unei scheme deja stabilite. Orice lectura “cu sonor” inseamna o interpretare, pe care prefer sa o fac de una singura.

Un alt impediment: nu poti sa “asculti” un roman care are 800 de pagini, sa zicem. Oare in cat timp l-ai termina? CD-ul Kundera cuprindea cam 2-3 capitole.

Nora,

Aşa mi se întâmplă mie cu versurile la muzica în engleză.

M-am obişnuit de mic să interpretez vocea ca pe un instrument şi să nu văd poezia.

Acum, când re-ascult melodiile care îmi plăceau odată, pentru că le înţeleg versurile, nu-mi mai plac !

@Nora: Da, o carte audio este deja interpretata, intr-un fel. Dar depinde cine si cum o face. (Pe de alta parte, citind mult asa, te obisnuiesti si te imunizezi. Asa cum, participind des la conferinte, te obisnuiesti cu faptul ca acelasi orator vorbeste prin vocea a doi interpreti, un barbat care vorbeste repede si o femeie care vorbeste lent.) Si e important ca o serie de carti sa fie citita de acelasi narator (1). Plus, in engleza, e important sa coincida universul cu accentul (2). Exemple: am citit o trilogie completata de o nuvela, iar nuvela era citita de alt narator decit cel care citise trilogia, personajele raminind insa aceleasi. Brusc, n-am mai recunoscut personajele, aveau alta personalitate(1). Nu pot asculta seria Harry Potter citita de un american, de exemplu, pentru ca universul e atit de britanic!(2). E adevarat ca citind pe hirtie ai o marja mai mare de manevra pentru imaginatie si ca personajele au doar personalitatea care transpare din text, cu elementele pe care le adauga imaginatia. Dar sunt naratori foarte buni sau chiar geniali, pe care e pur si simplu o placere sa-i asculti. Sunt citeva cazuri in care consider ca cel putin jumatate din atractia pe care o exercita asupra mea o anumita carte provine, de fapt, din vocea naratorului. Sunt si alte cazuri in care nici un narator, oricit de placut, nu ma poate determina sa citesc o carte care nu-mi place. In general, ascult o mostra inainte sa iau o carte, si daca nu suport vocea, nu o iau. Trec la hirtie. Dincolo de dezavantajul interpretarii sunt insa foarte multe avantaje. Poti citi in timp ce mergi pe strada si sa vezi, in acelasi timp, pe unde mergi, pazindu-te de gropi si de impactul cu alti pietoni, poti citi in timp ce faci curatenie sau speli vasele, poti citi pe intuneric fara a deranja oamenii din jur si poti lua foarte multe carti cu tine cind mergi undeva, pe un suport mult mai mic decit un e-book reader.

@Ema: Iarta-ma… din punctul meu de vedere….in modul ala poti invata la geometrie…sau la istorie…;

O lectura… o faci cu sufletul Ema.. ce fac in situatia in care n=-am inteles prea bine o fraza…ma asez pe banca si dau inapoi …pana unde ( aici nu vorbim in PAGINI….sunt transformate in MINUTE )

Mi-au trecut in acesti 3 ani la CDuri prin mana ce nu credeam ca-mi vor trece vreodata….

Nimic nu se compara cu o poveste ascultata de copil din “sufletul” mamei

Asa spuneam si de GPS-ul de la masina ( chiar am scris mai sus ca le aruncam prin sertare )…domne..nimic nu se compara cu fa[tul ca-ti explica dobitocul ala ” stanga ..dreapta “….dar tot mai frumoasa-i o harta pe suport de hartie….

te lasa sa vezi posibilitati…te lasa sa alegi alternative ….

@Mierea Naturala: Ascultarea unei carti (in locul citirii ei pe hirtie sau in format electronic) nu este citusi de putin incompatibila cu trairea emotiva a acelei carti si nu reduce deloc experienta pentru suflet. Reactionez cu zimbet/entuziasm/ris/tristete/plins, indiferent daca e vorba de o carte audio sau una pe hirtie.

@Mierea Naturala: Sugestia ca in format audio se poate invata la geometrie e hilara. Nici istoria nu merge. Am citit carte istorica in format audio, dar nu tine. Trebuie sa vezi numele si datele, hartile… Recunosc ca nu orice carte se preteaza pentru ascultare: o carte filosofica sau una cu ironii fine si multe jocuri de cuvinte, de pilda. Cit despre neintelegerea unei fraze si derulatul, mi se pare acelasi lucru pentru hirtie si pentru audio. Inclusiv cartile lungi se pot citi in format audio. Am citit carti de 1000 de pagini sau serii intregi de carti in format audio, fara probleme. 1000 de pagini sunt cam 45 de ore. Si mi se pare mai tentant si mai usor de “sarit” pasaje cind lectura e in format text. Nu sunt adepta “saritului”, nici a cititului rapid, drept care gasesc ca ritmul in care mi se citeste este, in cel mai multe cazuri, ideal. Evident, cititorii rapizi s-ar simti dezavantajati de acest tip de lectura. Eu nu citesc rapid si nici nu vreau sa sar nimic. Daca chiar nu ma intereseaza ceva, daca ma plictisesc, imi “fuge” in mod natural mintea spre altceva in minutele mai putin interesante. Si imi revine atentia la carte in clipa in care aud ceva interesant… Evident, orice spun poate fi combatut cu varii argumente, pentru ca toate argumentele depind de perceptiile fiecaruia, de personalitate, de deschidere, de obiceiuri… Sunt carti si carti, unele care se preteaza pentru formatul audio si altele nu, si sunt persoane care nu s-ar putea obisnui niciodata sa citeasca asa. Nu am nici o problema in a accepta opinii. Am dorit doar sa le sugerez si altora aceasta atitudine deschisa si sa invit “publicul larg” sa incerce si acest mod de lectura, acordind cu adevarat o sansa cartilor audio, constienti fiind ca exista avantaje. Si daca cineva incearca si nu ii place, nici o problema: e o experienta in plus, dobindita personal, nu o inchidere a ochilor, urechilor si mintii.

mie imi plac cartile. chiar nu cred ca vor “muri veodata”. imi plac cartile, nu alea scumpe, editii bibliofile, ci alea la care le poti indoi un coltisor, pe care poti plange, pe care le poti tranti cand “te enerveaza”, pe care le poti da imprumut si celorlalti fara sa-ti bata inima prea tare daca ti-a mai indoit cineva un coltisor. imi place mirosul cartilor. noi sau vechi.eu personal nu am avut rabdare sa ascult e-book, eram fan Harry Potter si am primit un cd. cred ca am rezistat 5 minute.

@ariel: de citit orice, pe astfel de suporturi, pot. de lecturat, de savurat, nu neaparat. @Ema: formatul audio e alta mancare de peste si nu face obiectul discutiei, care se centreaza pe cerneala de tipar vs. cerneala electronica. dar, daca tot ai adus vorba, un audiobook va ramane multa vreme un format complementar, de loisir. iar expresia “citire audio” in sensul folosit de tine nu va inlocui prea curand expresia “carte auzita”. va mai curge cerneala de multe feluri pana sa ajungem sa spunem masiv “citim audio” in loc de “auzim o carte”. pt ca exact cum spuneai, e vorba de senzatii si perceptii, iar definitiile tin cont de asta. e si motivul pt. care formatele coexista, nu se inlocuiesc si nu se ameninta, asa cum se spune. p.s. daca vreau sa ajung la Hogwarts, recitesc cartile in original, daca vreai sa citesc rapid un capitol din H.P. merg la ebook, iar daca n-am ce face pe plaja si-s plina de ulei, ascult un audiobook. un exemplu ipotetic.