Se spune de o poveste

citi 70%. salvatorul sufletelor pierdute – se vrea. Dar am gasit o gogoasa “Care sunt reprosurile care ti le faci? Daca te-ai gandit si nu a aparut pe loc ceva concret inseamna ca ai reusit sa iti adancesti secretele foarte bine. Si ai uitat de spontaneitate, nu mai vezi in jur personae adorabile, nu mai poti sa iti lucrezi buzele si simturile sa admire, sa dea si sa primeasca.”

Exista lucruri pe care le puteam face mai bine… ori sa nu le fac. Dar sa regret… inseamna ca dau dovada de imbecilitate. Ma autoizolez… si.. oricum nu pot schimba prea multe. Eventual.. pot sa indrept. chiar nu inteleg de unde ai scos perla asta… cu nu mai vad buze & tzatze, flori sau situatii daca am reactionat nush cum.

Adi,

bun venit !

acum, dacă tot ai făurit un început , eu îţi doresc o existenţă cît mai lungă pe tărîmul pandoran unde, după cum ţi-ai dat seama, o sa ai de înfruntat multe vicisitudini.

Eu cred că te doare rău frate !

Nora, că tu eşti mai cu de astea, spune-mi şi mie ce haia mea înseamnă chestia asta:

Nu ai voce, dar ai toto timpul un vraf de ganduri pentu ziua care urmeaza ?!

La noi, Toto era unu care a bătut un miliţian, i-a luat pistolul şi a fugit la sârbi, trecând Dunărea înot. Şi după ce a trecut-o a ajuns la Orşova unde tot încercând să vorbească în engleză cu ăia l-a bunghit un miliţian.

Mă rog, o scurtez: deoarece, practic el nu a fugit din ţară ci doar a înotat pe Dunăre în mijlocul iernii, nu i-au pus în cârcă şi tentativa de trecere ci numai tâlhăria.

A luat 4 ani. A făcut recurs la Craiova unde i-au dat 6 ani. A făcut recurs şi la Bucureşti şi a luat 12 ani.

Da’ tot nu înţeleg ce legătură are fraieru de Toto cu vraful de gânduri !

@Gherman Adrian:

Nu este neaparat vorba ca are dorinta lui sa adanceansca secretele. Ci adevarul ca nu are secrete, asa ca adanceasca o porita goala in suflet pe care isi forteaza dorinta sa fie reflectate de la o oglinda.In sine oglinda s-a reflectata devine o rasfrangere prea seca, prea pustiu. Asa ca, memorii sale oglindeste o reminiscenta prea transparenta.

Poate faca un lucru drastic, sa sparga oglinda in fata lui. Dispara fiinta s-a intreg, care era deja un fiinta mare pentru el. Memoria in sine devine in mai multe bucati. Dar poate cu liniste sufleteasca sa se uite la memorii transparente din mai multe perspective.

Si poate concentra pe o piesa de oglinda unde o parte din memoria este captivat, pe care de la transperenta devine din nou colorata. Si asa poate sa faca cu toate piesele unde memoriile sunt oglindate.

Dar sa aiba grija. Fiindca daca isi captiveaza costienta sa in oglinda, nu o sa sparga doar reflectia lui, ci si pe el insusi.

Iar oglinda o sa sangereaza mai mult ca o gaina fara cap.

Adrian,

te rog stai si limpezeste-ti ideile ce vrei sa le exprimi, si dupa aceea pune-le pe hartie.

Ai o exprimare atat de incalcita, incat nu reusesc sa inteleg ce spui… Ex:

“Daca am sa iti descriu viata si atitudinile cu ceva nepotrivit bineinteles ca imi poti spune ca am gresit si poti indrepta asta pe loc. Te exprimi sau poate iti place sa gresesti si procedezi precum ai fost povestit…povestita.”

Lasand la o parte lipsa virgulelor, absolut necesare.

Mai Adrian,

ma uit acum mai atent pe text si vad ca e si plin de greseli de ortografie. Trebuie mai multa grija, e totusi o iesire pe scena, in lumina reflectoarelor. Si e si prima, dupa cate inteleg!

“Aceste moment se cheam viata la modul cel mai simplu si iti apartin.”

Nu cumva Adi Faur e Antinaţionalistu’ care a ieşit în lumina reflectoarelor?!?

……

“Si ai uitat de spontaneitate, nu mai vezi in jur personae adorabile, nu mai poti sa iti lucrezi buzele si simturile sa admire, sa dea si sa primeasca.”

E, aici, mărturisesc, m-am încurcat. Ştie cineva cum se lucrează simţurile? Dar buzele? Eu tot încerc să bat mărunţel, mărunţel din ele… am văzut odată un peştişor care făcea aşa.

@andreea: chiar am ras pe bune! Cred ca pestisorul isi facuse intai un plan, apoi isi cunostea foarte bine simturile si apoi lucra la compunere )

Simturile, Andreea, lucreaza pe nesimtite.

@Cosa Nostra: adica esti mut, ai buzele pecetluite, in afara nu strabate nimic, dar in cap ai mult praf si niste maldare de ganduri cu care nici nu mai stii ce sa faci si de care te impiedici intruna. Atunci cand ceva (???) deranjeaza vrafurile in cautarea a cine stie ce, in zona urechilor, se pot observa cu usurinta niste pufosi norisori de colb. Asa recunosti un ganditor, toata lumea stie.

Spuneti-mi si mie, va rog, cum sa fac sa scap de Mos Guerrilla verde! Care-mi sta fix in cap!

a, nu, Nora, la mine e altfel cazul. eu stau liniştită şi prăfuită, ca gara Vinţu de Jos (am şi vreo două trei găini care ciugulesc pe marginea şinelor) şi prin mine trec gînduri repezi, în toate sensurile, ca trenurile rapide. dar eu nu mă sperii de ele, doar găinile…

da cine e Moşul cu pricina?

Iaca, cin’ sa fie? Unul care seamana cu Che Guevarra, numai ca are barba de Mos Craciun, nu din aia chic de revolutionar sud-american, si care apare intr-o poza peste fata ta, de exemplu, si care-mi ureaza sms-uri fara “fie ca…”. Da’ acum am scapat de el, gata.

Da’ betivi sunt in gara aia? Da’ un om la bariera e?

mai lipseste pe fundal muzica de meditatie, pozitie lotus si ridicarea corpului cu 5 cm deasupra solului. yoga rullzzz

sau

cucul in fotoliul psihiatrului zboara deasupra unui cuib. vindecare prin hipnoza.

faur,

tu chiar vrei sa ma enervezi?

faur,

te intreb asta pentru ca spamul tau mi-a mincat patru sau cinci comentarii…

altfel, slab articol, slab de tot! pina si cele doua fete ale lu’ perseu scrie mai bine; ce sa mai zic de miculete: iti da clasa!

vezi, marcel, vezi, acum o să-ţi pară rău că l-ai criticat pe domnul Pancu calofilul…

nu Nora, nu-s, pentru că nu e bufet; nici la casa de bilete nu e nimeni şi nici bilete nu se vînd. adevărul e că nu opreşte nici un tren acolo.

Voi sa-mi spuneti mie cate persoane adorabile vedeti in jur!

Uf, Andreea, pai si de gaini cine are grija? Cine le da boabe?

nora:

depinde! sa ma includ si pe mine?

Roberta, colega mea, e frumoasă foc!

şi Costel, buticarul care vinde portocale la parter şi-mi spune: donşoară, ( ) cînd trece naibii criza asta, că-s sătul! îmi scade vînzările…

a, şi femeia care face curăţenie pe scară – o surdo-mută de 130 de kile; a început să gesticuleze ca o nebună şi nu m-a lăsat să ies din bloc pînă nu mi-am întors puloverul, că era pe dos…

ps. găinile au învăţat să aiba singure grijă de ele.

@ participantii la poveste:

citesc si rad in hohote !!

si ca sa-i raspund norei la 18, ar trebui sa numar cucii de pe pandora, asa total de diferiti, cum sunt ei unul fata de celalalt.

am iubit mereu jazz-ul, tocmai pentru improvizatie

@Include-te, Marcel! Dar sa ne spui de ce te consideri adorabil. Sa faci o scurta descriere, cum face Andreea mai sus.

Roberta mi se pare un nume de femeie… planturoasa! (de cand asteptam sa folosesc cuvantul asta!)

andreea:

mea culpa! credeam ca dl pancu e summum-ul tagmei autorilor…

da’ de unde? sahr, dorombach, ilie, ala cu mintuleasa(am uitat cum il cheama! ajunge celebru…) si, mai nou, dl faur se bat cu sanse egale pentru a-i smulge cununa de lauri dlui pancu.

Nora,

vaaai!

roberta mea are 25 de ani, 1.55m şi 43 de kg. n-are nici o legătură cu cealaltă robertă.

a sesizat careva acuratetea din titlu?

@Andreea:

Eu tot timpul cand aud un nume, imi imaginez cum arata cine-l poarta. Si uneori, cand si cunosc persoana in cauza, mai am putin si-ntreb: “Esti sigura ca te cheama X?” De-abia ma abtin!

@Anti Nationalist: nu am inteles! O sa ne lamurim cu alta ocazie

hai că l-aţi feminizat de tot şi pe Adi.

dar dacă Andreea are dreptate? dacă-i Anti, de fapt?

@Nora:

Acuma, noi ce sa credem despre tine, ca ai o ditamai soacra care striga dupa tine toata ziua?

Jasmine,

Şi eu am cuc. Se pune ?!

“dacă-i Anti, de fapt?” atunci… sa ramana la comentarii.

@val_one:

Nu stiu daca ai oservat, dar sunt doi anti, unul cu litere mici si unul cu litere mari. O fi tatal si fiul!

Adrian…este o abordare foarte pragmatica din partea ta. Nu este o “perla” si nicidecum nu am citat ceva/pe cineva fara sa mentionez sursa….nu iti contest punctul de vedere si chiar o persoana care “iimpinge” pentru ridicare la suprafta – mai clar pentru indrazneala exprimata este binevenita. Iti multumesc

iti multumesc pentru primire si cu infruntarile este poate una din provocarile pe care le am aproape zi de zi. dar un ochi bland/sever si vorbe pe inteles si dezbracate de ascunzisuri sunt cel putin 2 lucruri/fapte pe care impreuna – voi si cu mine – putem sa le aratam si cititorilor…

@Adi Faur: “Daca ar fi sa scriu despre ceva real si tangibil ar deveni fie patetic, fie ireal. ” de ce ireal?

@Radu Popescu:

Deci asa! Sunt o obidita in ochii vostri!

Asta e, ma impac cu soarta.

@Adi Faur: perla e alta acolo. Omiterea “tariceniana” a lui “pe”.

Ma duc acum, ma cheama soacra.

bine speculata greseaa de scriere la mine. cosa nostra imi pare bine ca ai pus foarte pe scurt o bucata din viata unui om – Toto – de care acum au aflat si altii si e meritul tau si al meu (involuntar) ca s-a intamplat. Nu ma doare:) dar de iti pare rupt de realitate te inteleg…uneori uiti sau contesti si scurtele momente cand iti dai voi la altceva si altfel decat se intampla zi de zi.

foarte…original si prin replicarea unui sentiment, traire prin alaturarea oglinzii, cioburilor…perfect. sincer:)

nora:

pai, cum sa zic?, eu sint intrinsec adorabil…

alte persoane adorabile ar fi:

(i) doamna doina, care vinde tuica (fiarta) si vin (fiert) la buticu’ din spatele blocului, desi n-are voie (si nici autorizatie);

(ii) domnu’ gica, sotu’ lu’ doamna doina, pentru ca bea cot la cot cu clientii si mai primeste si tot felu’ de facturi la “peipoint”;

(iii) si, daca-mi permiteti, tot la adorabili i-as include si pe: tuta, mortu’, breazu’, laba-rupta, capabilu’, bila si negru; adica “gasca comunitara a cerceilor albastri” din spatele blocului.

mai am si alti adorabili, daca vrei.

Radu….imi cer scuze tie si colegilor, celor care citesc sau vor citi legat de ortografia nu tocmai corecta. este un inceput si ca atare are loc de perfectare. acum despre exprimare….unele vorbe au un talc al lor, poate prea ascuns pentru citittor…voi aduce mai sus:) si mai la vedere totul.

Radu…m-ai certat:) de 2 ori. primesc si imi recunosc greseala..acum publicul – din care faci parte si tu – poate sau nu sa tolereze…daca si dintre litere si fraze incalcite se simte mesajul si enerveaza/bucura/nu conteaza…inseamna ca exista.

andreea Adi Faur e Adi Faur despre lucrarea simturilor…cred ca o femeie stie prea bine acest lucru si nu are nevoie niciodata sa fie invatata…carti sau povesti despre asa ceva…sunt – opinie personala – nerealizari ale dorintelor

@Adi Faur:

Adi, coaja e prea tare, nu pot sa ajung la miez!

crezi ca se poate? ma refer la ce ai descris…este realizabil? te intreb pentru ca se pare ca te pricepi…

De ce marcel?

faur,

de ce, ce?

sau

ce de ce?

sever si la obiect. nu pot face eu comparatii…daca a fost slab ma provoci….si mai vedem…tu ce ai scris azi?

@Adi Faur: inainte de comentariu, scrieti si dvs. cui anume va adresati.

propun sa infintam o gradinita a internautilor.

@nora am raspuns fiecaruia la comentariul sau dar retin observatia…

@marcel ce raspuns ar fi potrivit pentru intrebarile tale?

intr-o zi m-au palit neste metafore… asa pe la 28 de ani. Deja ma gandeam ca-s al doilea Eminescu. Lumea se amuza de stangaciile mele – pentru ca nu aveam o “pregatire necesara” o pregatire de baza. Aveam dorinta si conditia, plus o multime de motive… dar nu aveam ustensilele (limbajul). Crescut printre golani, sufeream de o acuta lipsa de culturalizare. Deci: chestiunile aiestea trebuie tratate punctual. Mai intai de toate trebuie sa ti in frau limba, cursivitatea formularilor, logica formularilor plus alte chichite… precum: gramatica. Abia apoi sa iesi in lume sa-ti exersezi ideile. Au trecut 3 ani de cand dorm cu portia si ma dedic culturalizarii. Dar inca imi este teama sa nu ma fac de cacao.

faur,

hai sa nu lungim inutil vorba:

uite, ca sa vezi diferenta intre un text bun si ce scrii tu, citeste povestea anei barton!

ps. ca ti-am spus ca scrii prost, nu-i o provocare, ci o constatare.

@marcel zadda: Apropo de Ana. Ana scrie povesti. Exista o diferenta intre povestitor si ganditor. Ana face o transpunere textuala foarte buna. Acesta este rezultatul pregatirii ei. D’aia zic… sa nu facem confuzie intre ciorba si friptura. Ana are mere

@Gherman Adrian: ) tu o cunosti bine pe Ana !! nu eu spun, ea, Ana a spus, citez : “tzate ,?? nu avem ” !! asae, Ana are mere ..:)))

@marcel zadda- e o parere, o constatare personala, nu? da, e un inceput, niste greseli, dar…poate ar trebui putina clementa… …pana la viitoare postare te las sa ma clasifici cum doresti, dar….sa tragi concluzii dupa o simpla lecturare, de unde ai deprinderea asta? de la cenaclul literar din liceu???

@ancao: hai sa ramanem in zona lucrurilor mai serioase. Sa nu testam sensibilitatile oamenilor.

@gherman- apreciez sinceritatea si sfaturile….venind din propria ta experienta, le iau ca pe o “consiliere”/ghdare. multumesc

@Adi Faur: cu cine vorbesti? daca abordezi tot asa problema (fara sa pui numele cui te adresezi) nu o sa mai discute lumea cu tine. Clementa este pentru neinitiati. Dar daca acestia se dau lupi si ei is oi… lumea il ridiculizeaza.

@ana- ce bine ca atentia s-a transferat catre planul merelor…:) asa pot pregati in tihna urmatoarele ganduri de inteles sau neinteles …dar cu mai putine greseli de ortografie

faur,

daca mi te adresezi mie la no.57, repet:

da, e o parere/constatare (personala, desigur!), nu o concluzie.

si da, chiar la cenaclul literar din liceu am deprins metoda de a distinge clar un text bun de unul “varza”. dar, pe vremea mea, in liceu se facea carte, tata!

nu te clasific, dar sint sigur ca tu ai fi fost la fel ca domnisoarele radulescu si ispas, cu care am avut cinstea sa fiu coleg doar in clasa a ix-a. intelegi?

@marcel hai sa vedem daca opiniile tale raman si in continuare. numele persoanelor pe care le-ai indicat…banuiesc ca exista cateva elemente personale intre voi si atunci nu am sa comentez. poate la un moment dat ne poti prezenta si tu un text bun. si promit sa fiu obiectiv. intre timp am sa iti mai dau ocazia sa ramai critic…evident