Draga internetule, imi vreau viata inapoi

primul

eu nu folosesc tampeniile de facebook si hi5. Alea is penibile rau. Site-urile de literatura… cu alea am terminat. acuma urmeaza sa epuizez astea de politica… dar cele in care exista interactiune sociala si intalnesti oameni inteligenti, parca nu le-as lasa. Iti tine creierul treaz. te tine conectat la pulsul social. Acuma… nush cum e cand ai o familie… Exista si persoanele care folosesc prea putin internetul… dar acestea imi par (in mare parte) mediocre.

“Ce-o fi asa de magic la internet incat renuntam de bunavoie la mult pretuita, in alte conditii, intimitate”

Poate incercam sa fugim de singuratate?

“Sa-ti ia orice prostioara emisa ca o cujetare de-a lui Nietzsche si s-o comenteze cu garnitura de aproximativ 7 emoticoane.” Punct ochit, punct lovit.

Toata lumea sufera de sindromul geniului neinteles, exista o gramada de bloguri, domenii cumparate sunt o gramada unde unele persoane incearca sa ne impartaseasca putin din “experienta lor de viata” (desi multi indivizi nu au nici macar 25-26 de ani).

Stii cum e chestia asta? Cum era reclama aia cu Basescu cand el spunea “afara ploua” si ala care-l imita pe Badea facea o intreaga teorie. Cam ceva de genul asta vor si multi care, chipurile, isi impartasesc din larga lor cunostinta: sa scrie 2 cuvinte si sa aiba sute cu “likes it” si, daca se poate, o gramada de comentarii (chiar daca multe ar fi total pe langa dar sa fie dom’le, sa vada lumea ca “are valoare”).

Eu nu folosesc – si n-am folosit vreodata – Facebook, Twitter, Hi5 sau alte treburi de-astea. In schimb, folosesc Internetul ca pe un instrument de cercetare absolut indispensabil. Si macar de-as avea eu timp sa raspund la e-mailurile prietenilor asa cum mi-as dori!

Chiar avem nevoie sa intram in intimitati cu oameni pe care abia-i cunoastem, sau nici macar nu i-am intalnit vreodata?

Mi se spune: Da, da’ prin Facebook mi-am regasit colege cu care nu mai comunicasem de ani de zile. Si eu ma intreb: daca nu mai comunicasei cu ele de ani de zile, nu cumva inseamna ca nu ai, de fapt, nevoie sa comunici cu ele?

Eu cred ca site-urile de socializare au lipici pentru ca sunt “cool” inca – aer care va disparea in cativa ani, cred. Din nefericire insa, inainte ca asta sa dispara oamenii se vor fi dezobisnuit sa interactioneze cu oameni in loc de calculatoare.

O zi buna tuturor in lumina soarelui de primavara!

Promisiunea dupa moarte

Un cuplu a făcut o înţelegere pentru ca cine moare primul sa se intoarca si sa-l informeaze pe celalalt cum e viata de apoi. Cea mai mare frica a lor a fost că nu există viata dupa moarte. După o viata lunga impreuna, sotul a fost primul care a murit. Tinandu-se de cuvant, el a făcut primul contact: “Marion … Marion !” “Tu esti, Bob?” “Da, am venit înapoi,cum ti-am promis.” “E minunat.Cum iti place ?!” “Ei bine, ma trezesc dimineaţa, am sex la micul dejun si apoi ma opresc la terenul de golf si fac sex din nou, vine amiaza si apoi fac sex de cateva ori mai mult. Apoi am un pranz minunat cu multa verdeata. Mai zburd putin in jurul terenului de golf, apoi fac sex restul de dupa-amiaza. După cina, sunt înapoi la terenul de golf si iar am mult sex, pana noaptea târziu. Am nevoie de putin timp sa prind ceva somn si a doua zi e la fel ” “Oh, Bob, esti in Rai?” “Nu. Sunt un iepure, in Arizona!”

fara internet, ar fi cam ca in cintecul asta: youtube.com/wat../

e interesanta comparatia cu… cum ar fi sa te urmareasca cineva pe strada. cred ca e evidenta explicatia. pe internet expui doar ce vrei tu. nu e viata personala, nu e intimitate invadata, este ce vrei tu sa arati. e prea frumos ca sa nu prinda, pentru ca toti oamenii au nevoie de atentie si de .. admiratie si de fani dar in general e complicat si neproductiv sa te lasi expus. pe internet poti sa pui numai ce poze vrei tu, spui ce vrei tu, arati ce vrei, cand vrei. evident, oamenii se schimba, isi schimba perspectiva asupra vietii si parerile. eu am dat intr-o zi search numele meu pe google si am gasit un forum pe care ma sustineam isteric cu cineva ca paul goma e mare scriitor. pe vremea aia eram mai romantica, mi se parea ca e de ajuns sa ai un caracter puternic (si aveam eu definitii clare pentru ce inseamna caracter puternic) si esti mare scriitor. acum mi se pare complet ridicol ca spuneam ca e un scriitor senzational, dar pana la urma nu e dramatic. ma bucur ca nu am facut ceva si mai exagerat sau si mai ridicol, prin care chiar sa risc ceva in viitor, ca vad ca e foarte la moda sa dea toata lumea search pe google numele tuturor ) dar intr-adevar internetul ne afecteaza comunicarea, si comportamentul. de tendinta asta de a poza si de a prezenta totul fragmentar nu dispare atat de usor, problema nu e cat din viata ta expui pe internet, ci daca n-o sa se ajunga la un moment dat intr-un punct in care pentru oameni sa fie imposibil sa mai fie ei insusi, sa mai fie intimi, sa se ‘expuna’ in cercuri mici, in familie, intre prieteni, in relatii.. etc cred eu

ei insisi. etc, ca vad ca mi-au scapat tot felul de greseli

Ai la fel de multe sanse sa-ti primesti viata inapoi de la internet, cat sa-l vezi in carne si oase pe Mos Craciun

internetu’ e ca tortu’; daca halesti mult, “ti se apleaca”

hmmm, daca am cont pe facebook, da nici o poza in el, se pune?

@Gherman Adrian: nu stiu cum sunt persoanele care folosesc prea putin internetul. cam toti din jurul meu il folosesc la greu.

@costelus: da, e o varianta foarte plauzibila

@Cristi: touche si la tine. foarte buna comparatia cu spotul ala cu basescu ). eu n-am nimic cu varsta. am gasit bloguri de adolescenti de 17-18 ani care scriu foarte bine. cei care incearca sa impresioneze si sa se dea atotstiutori o sa ma enerveze indiferent de varsta.

@Flo: deja e lumina soarelui de vara! poate in cativa ani n-o sa mai fie la moda facebook-ul, dar o sa apara alte retele sociale, alte instrumente mai simple sau mai sofisticate care sa exploateze egocentrismul – ca asta sigur n-o sa dispara vreodata. si cand gasim colegii vechi de shpe mii de ani, crezi ca ne bucuram pt ca reusim sa comunicam din nou? nu, ai dreptate, am fi comunicat daca am fi vrut si fara facebook. ne bucuram probabil pt ca ne putem satisface curiozitatea bolnava de-a vedea ce-a mai facut unul si altul si nevoia de-a baga sub nas (cuiva, oricui) pozele tale din ibiza.

@clara: asa e, spui ce vrei, pui ce poze vrei. corect. nu ti le scoate nimeni cu forta. dar daca la inceput pui o poza si numai vreo 2-3 info despre tine, in timp prinzi curaj. vrei sa pui si tu poze din vacanta, vrei si tu atentie dupa o zi proasta, etc. e o spirala care se largeste fara sa-ti dai seama. si asta nu pt ca te obliga cineva, ci pentru ca-ti place. si eu m-am intrebat daca intr-o zi o sa ajungem sa ne vedem cu prietenii si familia mai des pe net decat in viata reala. pare foarte plauzibil la cum se dezvolta lucrurile. si nu stiu inca daca e un lucru rau sau bun. e o evolutie si tindem sa respingem schimbarea, in general.

@Nikko: stiu, era o cerere utopica. n-am nicio sansa

@dracu: ) don’t worry, o sa ai! deci da, se pune :p

orice lucru poate fi o unealta extraordinara – depinde cum e folosita, bine sau rau. FB nu face exceptie

Let’s face it: tuturor ne place sa vorbim despre noi, indiferent de ce mijloace folosim ca sa facem asta. Si Facebook a prins avant tocmai pentru ca iti pune la dispozitie toate uneltele ( video, photo, linkuri, status update, share…) sa te lauzi cu ce-ai mai facut in weekend sau sa iti injuri seful care te-a enervat luni la munca…It’s just human nature…

Cred ca facebook iti invadeaza intimitatea exact atat cat ii permiti. Daca permiti prin setari sa te vada toata lumea, te va vedea toata lumea. Daca accepti cereri de prietenie de la necunoscuti, ti-o faci cu mana ta. Daca iti publici diverse poze tot asa. La fel si pe blog, spui despre tine exact ceea ce vrei.

@Maya: totally agree

)))) sunteti nebuni cu totii. din moment ce sunteti oameni normali, sau asta incercati sa pareti, de ce va tot plangeti de internet din moment ce el nu va afecteaza? eu traiesc la fel, am aceeasi viata, chiar daca am numeroase conturi pe site-uri de socializare, dorm la fel de bine, mananc la fel de bine etc, la 20 de ani ai mei am o viata destul de echilibrata, fara vicii, excese sau epuizari.

de ce mai mereu trebuie sa ne uitam in curtea vecinului.. de ce trebuie sa ne strofocam mintile cu “Dar de ce oare isi pune aia pe tweeter la status <>”.

of, vai de lume.. 8-|

@bogdan: pai tu de ce te plangi de noi?

nu ma plang, dar ma mir asa ca sunt destui care spun pe fel si fel de forumuri de genul “DAR VAI DE MINE!!! Cum sa iti cauti iubirea pe net?!?!?!?”, exact aceste sintagme, ca si cum este ceva anormal sa cunosti pe cineva (nu neaparat cu scopul de relatie, poate doar amicitie) de unul singur, decat sa o cunosti prin intermediul unor cunostinte, offfff….

@bogdan: offfff, inca exista prejudecati. o sa dispara, prima data ne uitam stramb la schimbare, a doua oara cu nepasare, a treia oara o acceptam.

de fapt, insusi autoarea e ipocrita. ea spune ca IA UITATI OAMENII CARE AU CONTURI PE X,Y,Z..

dar tu femeie, ce faci aici?? asta ce e, site-ul asta: nu e un blog?? ce pandoras, vox.. vrajeli. vin 4-9 absolventi de jurnalism, care in vara au profesat la diferite Companii cu nume pompos (doar.), vin aici, isi scriu parerile si asteapta comentarii..

replica ar fi ca “Dar bogdan, TU nu ai dreptul sa ma judeci, (vorba cliseului, nota autor.) <>”. )

@bogdan: ai citit partea cu “Nu judec pe nimeni. Si eu sunt asa”? nu cred, dar tare iti place sa comentezi, si te plangi ca noi vrem comentarii. offff si, btw, io’ n-am absolvit jurnalismul (bine, hai, doar un master), si nu stiu despre ce campanii vorbesti si ia nu mai comenta sa ne dai apa la moara. sa ne invatam noi minte!

aoleo, tu esti autoarea. imi cer scuze, nu te judec, sper ca nu te-ai simtit intr-un fel anume, dar mai mereu vad pe strada, atata cat ies eu pe afara, mai mult fete “girlish”, fitoase, cu alte cuvinte, fel si fel de dudui care “Pentru mine(cu accentul lui badea, cel deontologic), CARIECA CONTEAZA!! VRRReau un barbat adevarat, ih!!”

du-te si te arde-n cur,cada te-ai plictisit asa de tare