Necuvintele

Ziua Limbii Române pe ambele maluri ale Prutului…vreau și eu să vă încânt cu un cântecel

Că trandafiri sunt în Moldova,pomeniți în cânt cu vorba

Câte lunci laturi și-n verde,ce-am avut nu se mai vede,

Ce-am avut rușii ne-au luat,ne-au lăsat cu un oftat…

Trandafir din Chișinău,te-aș iubi dar nu știu eu,

Trandafir și tri*arnici,bine-i cu două mămici

Trandafir și un cucuruz,frate îmi e un găgăuz,

Cu rușii la Adunare,vom fi o Moldovă Mare

Mări de grâu și păpușoi,vrem Moldova înapoi !?

Trandafir și tri*scaieți,asta-i treaba măi băieți

Moldova nu e românească,Moldova e moldovenească,

Trandafiri de pe uluci,noi ăștia de la Tecuci

Vremea aia n-ai să apuci,nici de ne pupați la„buci”

Ați avut câte ocazii,să nu trăiți ca nomazii

Trandafir și doi bureți,în căruți să vă întreceți,

Când ruși vor striga:davai…să dați totul în tremvai

Trandafir și șapte maci,vezi ce zici,mai bine taci,

Stai culcat cu ai tăi cazaci,în necaz cu ei să zaci

Trandafir și un grâu din plai,mămăligă bulz mălai,

Sărbători cu nunți cu alai,mai vorbim și acelaș grai

Mai jucăm și aceiaș sârbă,nu ești român? Îmi vine scârbă!

Trandafir și un lipan,amândoi acelaș neam

Ori român ori moldovean,toți slăvim Sfântul Ștefan,

Astă slovă să o scriți,în veci de veci români numiți

Nu uitați ce-a făcut Cuza,când la mulți le-a umflat buza,

Jucănd hora,mână-n mână,Unind Inima Română

Trandafir și un grâu cernut,moldovene nu fi mut

În veci separați de Prut,așa cum străini au vrut,

Luați exemplu de la nemți,toți români uniți adepți

Să jucăm iar Hora Unirii,noi mirese și voi mirii !

Buna , Luminita ! Referitor la articolul tau , consider ca exagerezi cu necuvintele ! Copiii nu au cum sa stapaneasca mai bine cuvintele decat maturii , in primul rand , nu cunosc tot vocabularul limbii romane , apoi nu inteleg sensul multora dintre ele ! E logic ca vocabularul unui copil este mult mai redus decat al unui om matur ! Apoi stii prea bine , ca printre primele cuvinte invatate de un copil , asemenea unui om matur , cand invata o limba straina ,in strainatate , sunt injuraturile ,expresiile semidocte si cuvintele populare vulgare din limba respectiva . De ce se intampla acest lucru ? Omul simte nevoia sa vorbeasca urat , sa se descatuseze de stransoarea unui limbaj elevat , academic , evadand in natura salbatica , primitiva a existentei sale , a firii sale animalice . Libertatea de a vorbi ,cum doreste el , il face sa se simta mult mai liber in raport cu tot ce-l inconjoara ! Aceasta este explicatia mea de natura psiho – lingvistica la acest subiect ! Intreab-o si pe Nora cu privire la acest subiect , ca-i data naibii , oltencuta , stie multe ! Referitor la cuvantul ” misto ” , il pot folosi in anumite contexte amicale , intr-un cerc amical , dar nu-l folosesc in cercuri asa-zis academice ! Ce sa mai zic de cuvantul ” kastok ” , care e sinonim cu primul si banuiesc ca e de origine tiganeasca , animalica ! Dar, Luminita , de cate ori n-ai simtit tu sa fii putin animala , iti aduci aminte ? Cat despre barbat , nenorocitul , este animal de cand l-a fatat ma-sa ! Imi scuzi cuvintele – necuvinte , dar am scris din dorinta de a reliefa ceva : pe dracu’ ! In contrapondere , elogiez vocabularul Anei Barton , canta limba romana , are talent ! In concluzie , nu cred ca fugim de cuvinte , mai degraba , ele se ascund in cotloanele gandirii noastre intunecate !

Luminița, ai dreptate! Copiii se joacă minunat cu cuvintele, îmi pare rău că nu m-am străduit mai mult să-mi notez chestii pe care le zicea al meu când era mic. Avea obiceiul să transforme substantivele în verbe într-un mod foarte amuzant. Când i-am dat iaurt cu căpsuni mi-a spus: “s-a căpsunit iaurtul”

e ok. e ok să spui “mişto”. numa’ că trebuie folosit cu grijă. contează şi vibraţia vocii, atunci cînd îl spui. şi trebuie rostite din belşug, scrise sau şoptite, şi celelalte cuvinte, cvasi – sinonime: frumos, uimitor, simpatic, mirobolant, chipeş, arătos, fantastic, ameţitor, nemaipomenit, plăcut, interesant, reuşit, valoros.

drăguţ, nu. sună mai bine “mişto”, decît drăguţ. bleah drăguţ! ia gîndeşte-te cum e mai bine: să ţi se spună “eşti mişto”, cu o voce voalată, sau “eşti o drăăăăgutză!”, uşor behăit.

copiii ne imită pe noi – pe părinţi, bunici şi pe ceilalţi copii. de la mine au învăţat să vorbească aiuristic, să inventeze cuvinte.

toate cuvintele au rolul lor.

“… Printre ceţuri verzi… Ceţuri de livezi… Vezi că nu-i mai vezi…

Giacardea, cardea,

Gialino mura,

Gia mura mura,

Ce mişto…”

Si tu , Andreea , esti , intr-adevar , o gagica misto ! Vezi ce frumos , suav si voalat , suna ? Si sa stii ca am folosit cuvantul ” misto ” cu grija si bagare de seama !

Deea,

Eu le notez. Astea sunt cateva, de pe la vreo trei ani:

“Mommy, I am brooming my hair!”

“…I heard a beep in my but!”

“I’m not good. I have fever in my pants!”

“Dad, mom has beard on her legs!”

…butt.

@edle: Sa inteleg ,Dana , ca tot ce ai postat sunt necuvinte ? Am impresia ca nu sunt in lb. romana si din acest motiv le consider ” necuvinte ” !

@edle: Funny kid. Bravo ție că faci efortul ăsta si le notezi. atunci când îi auzi spunând câte o chestie din asta, te amuză asa de mult că îți imaginezi că nu o să le uiți niciodată. De fapt, le uiți rapid si pe urmă te tot gândesti oare ce zicea copilul si era asa de haios că râdeam cu lacrimi?

Edle:

De la nepoţelul meu: a busuni, micom şi verbul aferent “a micomi”, ichita, ghinghi, chimici (fără legătură cu “chimia”), bitibeaaa. Pe astea mi le amintesc eu acum, dar uneori părea să aibă cu adevărat o limbă paralelă nouă. Mi se pare trist că acum începe să vorbească din ce în ce mai “normal”.

Amuzant e că unele dintre ele nu au echivalent în limbajul “adult”, dar pentru el înseamnă lucruri cât se poate de concrete.

Avem un filmuleţ în care cumnatul meu îi vorbeşte în “japoneză” (inventând bineînţeles – nu ştie o iotă, dar folosind tonalitatea aia răstită pe care o au japonezii uneori şi ritmul sacadat), iar copilul îi răspunde la fel, cu aceeaşi tonalitate şi scornind şi el cuvinte, spontan, care chiar sunau a… japoneză.

Ah, Luminiţa, şi dacă tot ţi-ai întitulat astfel textul, nu putea lipsi asta:

Necuvintele

El a întins spre mine o frunză ca o mână cu degete. Eu am întins spre el o mână ca o frunză cu dinţi. El a întins spre mine o ramură ca un braţ. Eu am întins spre el braţul ca o ramură. El şi-a înclinat spre mine trunchiul ca un măr. Eu am inclinat spre el umărul ca un trunchi noduros. Auzeam cum se-nţeteşte seva lui bătând ca sângele. Auzea cum se încetineşte sângele meu suind ca seva. Eu am trecut prin el. El a trecut prin mine. Eu am rămas un pom singur. El un om singur.

au!

Uf! Acum văd cum se postă.

Necuvintele

El a întins spre mine o frunză ca o mână cu degete.

Eu am întins spre el o mână ca o frunză cu dinţi.

El a întins spre mine o ramură ca un braţ.

Eu am întins spre el braţul ca o ramură.

El şi-a înclinat spre mine trunchiul

ca un măr.

Eu am inclinat spre el umărul

ca un trunchi noduros.

Auzeam cum se-nţeteşte seva lui bătând

ca sângele.

Auzea cum se încetineşte sângele meu suind ca seva.

Eu am trecut prin el.

El a trecut prin mine.

Eu am rămas un pom singur.

El

un om singur.

Ce păţişi, Andreea? Cine te bătu?

@andreea: Hm…………………..

acela. acela mă bătu.

Acela

El a venit şi mi-a spus:

viaţa

este o absenţă

între două inexistenţe.

Eu m-am uitat la el lung,

i-am surâs

până când

am izbucnit în plâns.

“Să aveţi o zi minunată!” Multam la fel! Hai sa te prind de tzatze.

Incep sa-l inteleg (partial) pe cosa nostra – de ce si-o baga & si-o scoate.

Nora, da’ traducerea? Ca nu pot sa-mi imaginez ce inseamna toate cuvintele alea.

Vine, vine, Edle. Nu voiam să plictisesc lumea.

a busuni = a sta cu el prin casă şi include a te juca, a-l alinta, a-l lăsa să-ţi sară pe abdomen . Numai lucruri plăcute lui.

a micomi = a-ţi băga mâinile în ceva foarte plăcut la atingere. Poate să fie, pur şi simplu, apa din cadă cu multă spumă, dar şi o prăjitură moale sau o cremă de faţă. Părea de mic înnebunit când făcea asta şi zicea mereu, cu o faţă extaziată, “micom, micom” atunci când distrugea o tartă cu fructe, să zicem.

ichita = sticluţa.

ghinghi = cocul care rezultă din prinderea părului în coadă şi “modelarea” lui în jurul elasticului. Aşa-zisul, de fapt, coc de balerină. Adică, rotund. Sora mea îşi prinde des părul aşa, mi-l prindeam şi eu într-o vreme, iar când m-am tuns m-a întrebat ce am făcut cu ghinghi. Ghinghi e, să fim înţeleşi, ceva minunat pe lume.

chimici = atunci când e dus la culcare, în timp ce i se citeşte povestea, e mângâiat într-un fel anume pe spate. Atingerile alea se numesc “chimici”. Eu şi soră-mea nu ştim să-i facem chimici, e specialitatea cumnatului meu.

bitibeaaaa = cu asta nu ne e nici nouă clar. Atunci când pune capul pe o pernă, îşi cântă singur asta. Şi, dacă te vede stând cu capul pe pernă, te pune să cânţi acelaşi lucru. Bitibeeaaaaaaa, bitibeeeeaaaaa…

După cum vezi, doar “ichita” are echivalent de dicţionar.

csc.matco.ro/pg../ jocuridecuvinte../

“Stramina si pietrele murcoase Se învârtesc si pivoteaza-n plasta – Frazbile toate, si granchioase – Iar clipele le trec prin poarta vasta “

youtube.com/wat../

Nora,

Asta era si specialitatea lui Robbie pe la doi ani. “Micomea” intr-o veselie. In cremele mele de fata, mai ales.

Nu ii spunea insa in niciun fel, el tacea si facea. Pana observam eu, era gata crema.