RSS Feed

De 1 MAI despre drepturile salariaților și alte reglementări necunoscute ale TTIP (Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții)

vezi toate articolele de
01 May 2015 la 13:04 5 comentarii 2018 vizualizari.

În urmă cu mai puțin de două săptămâni, pe 18 aprilie 2015, la nivel global au fost înregistrate sute de proteste. Tema protestelor – negocierile netransparente pentru viitorul Parteneriat Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP).

Nu este un subiect foarte discutat la noi, deloc în presa mainstream, nu sunt dezbateri publice, nu s-au realizat dezbateri tv (măcar la postul public) deși parteneriatul va schimba probabil sistemul global de comerț iar pe noi ne va afecta cât se poate de direct. Se spune chiar că în cazul unei reușite, TTIP va deveni cel mai mare acord comercial din istoria omenirii așa că măcar istoric vorbind ar trebui să ne intereseze dacă el se semnează sau nu, dacă e bine să se semneze sau nu.

Mai există câte unul care ne amenință că dacă UE nu semnează TTIP SUA își va lua jucăriile și se mută în China și ne explică de ce e bun pentru noi TTIP dar nu zice nimic despre neliniștile celorlalte țări. Spre exemplu, președintele Federației Naționale Pro Agro, Alex Jurconi, care într-un interviu pentru Hotnews are o atitudine pro TTIP all the way. Legat de frica europenilor care cred că prin consumarea alimentelor obținute prin biotehnologii ar putea deveni victime ale cancerului – domnul Jurconi zice că e nefondată dar recunoaște: în acest moment noi, înainte de toți, am vrea să știm ce se întâmplă cu plantele sau animalele modificate genetic și răspunsul este că doar Dumnezeu știe în acest moment ce se întâmplă. Mai departe, întrebat dacă mezelurile românești ar putea fi competitive pe piața americană, spune foarte hotărât că noi, europenii în general, habar n-avem să fim competitivi pentru că nu vrem să folosim sistemul de produse mai ieftine și trebuie să învățăm de la americani care se mulțumesc cu un coș de cumpărături în valoare de 1 dolar: Europenii nu vor asta, ei sunt terifiați de ideea că în piața lor ar putea avea acces un ansamblu de produse, hai să zicem pe românește, de ieftinăciuni.

Păi să vedem și cum s-a ajuns la producerea cu brio a unor ieftinăciuni pe care oamenii până la urmă le cumpără, ce să facă? Și de ce le e frică europenilor de astfel de ieftinăciuni? Poate pentru că în procesul de producție s-au sărit niște etape cum ar fi drepturile animalelor și, dacă asta vi se pare irelevant, drepturile omului – mai exact cele legate de sănătatea lui și a mediului care-l înconjoară – aveți o imagine cu diferențele dintre UE și SUA pe sectorul mâncare.

Hormoni și antibiotice pentru creșterea animalelor: UE – interzise, SUA – autorizate; trasabilitatea cărnii, de la nașterea animalului până la tranșarea acestuia: UE – obligatorie, SUA – neobligatorie; procent de cereale modificate genetic în alimentația vitelor: UE – 5%, SUA – 80 %; proteine animale (știți, obținute din făină animală care e la rândul ei obținută de obicei din cadavre chiar dacă nu recunoaște nimeni asta) în alimentația rumegătoarelor: UE – interzise, SUA – autorizate; clor și acid lactic și alte soluții de curățare a cărnii: UE – interzise, SUA – autorizate; numărul aditivilor alimentari permiși: UE – 382, SUA – 550; Ractopamina (un medicament care accelerează creșterea porcilor-vacilor-curcanilor și care s-a descoperit că este deosebit de periculos atunci când este consumat de oamenii cu probleme cardiace, sigur că ractopamina a fost interzisă demult în țările care încă mai dau trei cepe degerate pe cetățenii lor): UE – interzisă, SUA – autorizată; durata maximă de transportare a animalelor fără pauză: UE – 14 ore, SUA – 28 de ore.

Acestea sunt pe foarte scurt diferențele care urmează să fie reglementate de TTIP. Nu-i așa că sună delicios și mai ales sănătos?

Dar domnul Jurconi are o soluție și pentru asta. Nu știu sigur dacă el sau americanii sau  organizația fermierilor și antreprenorilor din agricultura europeană, Copa-Cogeca al cărui membru este. Dar dă-i și luptă: Uitați-vă la Smithfield, au început acum 12 ani cu operațiunile de export, după care au venit și au introdus acest sistem grandios de producție. Sunt un model de ceea ce înseamnă capitalul american pus la lucru într-o piață care te interesează. Nu, zău? Dacă n-ați văzut documentarul  de mai jos vi-l recomand.

și continuă spunând că nu ajunge carnea de porc produsă la noi: în perspectivă americanii, după ce pompează carne de vită în toată lumea, parțial și în România, ar putea deveni potențiali parteneri interesați în dezvoltarea unor proiecte de producție de carne, ca să vândă în Europa și în alte țări: Turcia, China, în acele țări cu care România are o relație comercială privilegiată sau istorică, Nordul Africii. Cum ar veni, americanii au nevoie de noi ca să le vindem altora, cu care noi avem relații speciale, produsele lor etichetate ca provenind din România.

De ce? Stați așa că ne explică domnul Jurconi și mecanismul împrietenirii româno-americane via porc/vită – pentru că, nu-i așa, producția va fi realizată în SUA și va locui doar o vreme la noi. Păi pentru că: Consumatorul european acceptă o carne făcută în Uniunea Europeană. Se domiciliază producția în România, ceea ce este un argument de marketing uriaș pentru ei. Întotdeauna americanii, pentru majoritatea consumatorilor europeni, sunt priviți circumspect – ăia grași, care mănâncă mult ce găsesc pe-acolo. Cred că tratatul (n.r. TTIP) va folosi americanilor nu ca să vândă mult mai mult în Europa, pentru că ei deja vând mult peste tot în lume – ci ca să aibă o imagine mai bună. (…) Trebuie să ne asigurăm că interesele economice și cele tehnice ale producătorului și procesatorului român/european sunt respectate. Observați că în această ecuație consumatorul nu prezintă niciun interes.

Și pentru că tot e 1 Mai nu pot să nu menționez și părțile tratatului care vor reduce standardele protecției salariaților în UE și vor oferi și mai multă putere corporațiilor multinaționale. Și vaaai dacă aici nu s-a pus problema unei întăriri a relației cu SUA atunci nicăieri. Pentru că dacă nu semnezi nenorocitul de tratat ești pe mână cu Putin. E atât de simplu și presa mainstream are grijă să-ți amintească asta de fiecare dată când ai îndoieli.

Ce înseamnă acordul TTIP pentru angajați? Comisia Europeană zice că tratatul va aduce creștere economică și va crea locuri de muncă. Însă. Există și riscul ca odată semnat, acest tratat prin unele dintre legile lui controversate deja să ofere corporațiilor posibilitatea de a acționa în curți de arbitraj comercial guvernele unor țări care nu vor face ce și cum vor ele. Nu e ceva ce nu s-a mai întâmplat deja pentru că astfel de legi există incluse în alte acorduri comerciale . Și sunt astfel alcătuite încât să ofere șansa oricărei corporații să se apere de orice fel de măsuri guvernamentale/naționale care le-ar îngrădi dreptul de a face profit.

Grupul francez Veolia a dat în judecată Egiptul pentru că a vrut să ridice salariul minim în 2011 de la 56 de dolari la 99 de dolari. Multinaționala a considerat că această mărire de salariu este mult prea mare. Germania se află încă în proces cu firma Vattenfall din Suedia pentru că a restricționat folosirea energiei nucleare. Canada are un proces cu mai multe companii producătoare de medicamente pentru că a restricționat comercializarea și utilizarea medicamentelor foarte scumpe.

Deocamdată acest mecanism – denumit ISDS a fost lăsat pe dinafara negocierilor dar abia în vară se va decide dacă el va fi uitat definitiv sau nu – sindicatele germane nici nu vor să audă. Franța și Bulgaria care au legi care interzic fracturarea hidraulică nici nu se gândesc să accepte acest mecanism care le-ar putea forța să permită companiilor care primiseră permise de explorare și exploatare a zăcămintelor de hidrocarburi să aibă acces la resurse. Iar la noi, în România, o astfel de lege ar fi mană cerească pentru companii cum sunt Chevron, EXXON, Gazprom, OMV Petrom. Să nu uităm cazul Micula.

Și apropo de numărul mare al locurilor de muncă pe care s-ar putea ca acordul TTIP să le creeze, coordonatorul Corporate Europe Observatory, Olivier Hoedeman crede că este doar o propagandă și că cifrele vehiculate de Comisia Europeană nu se susțin. Ba mai mult, este foarte posibil ca unele locuri de muncă să dispară din anumite sectoare. Un studiu realizat în 2006, la 12 ani de la introducerea acordului NAFTA între Mexic, Canada și SUA arată că sindicatele din SUA au fost păcălite. În locul sutelor și miilor de locuri de muncă noi s-au pierdut peste un milion de joburi în SUA. Între timp, sindicatelor din Mexic li s-a spus că deși s-ar putea ca tratatul să-i afecteze pe americani – Mexic va ieși foarte bine din toată afacerea. Dar sigur că fermierii mexicani au pierdut și ei vreo două milioane de joburi pentru că au fost rași de competiția din partea fermelor industriale americane.

Așa se întâmplă și acum, americanilor li se spune că vor avea doar de câștigat, nouă, europenilor ni se spune la fel. Însă tocmai aici intervine problema, de fapt nu există jucătorii americani vs europeni în jocul ăsta ci corporații vs cetățeni. Și rezultatul este același dintoteauna – în varianta americană zero-sum ca la șah. Unul singur câștigă.

Doar în Europa, se vor pierde aproximativ 1,3 milioane de locuri de muncă ca rezultat direct al semnării acordului TTIP. Alți peste 715 de mii de muncitori din SUA vor rămâne și ei pe drumuri. O spune un raport al UE realizat de Economic Policy Research (CEPR) din Londra. Iar Comisia Europeană a recunoscut în propriul său raport că efectul pierderii locurilor e muncă va fi de durată și substanțial. Într-o perioadă în care cifra șomajului este deja foarte mare în Europa, Comisia recunoaște că îngrijorarea celor care și-ar putea pierde joburile că nu-și vor putea găsi alt loc de muncă este legitimă.

În același timp, TTIP amenință și standardele europene de muncă, vrea să mărească privatizarea în sectoarele publice amenințând astfel și puținele drepturi pe care le mai au muncitorii cum ar fi dreptul la asigurările de sănătate. Dar nu trebuie să mă credeți pe cuvânt, aveți raportul întreg aici.

Urmăreşte-ne pe Facebook şi pe Twitter
 



5 comments
  • 1

    romania o sa faca lobby prin ue pentru ttip si noi o sa semnam primii, pentru ca asa zic americanii (iar mitele pentru politicieni+primisiunile fateziste probabil deja au fost platite/scrise). iar apoi, dumnezeu cu mila. oricum de o moarte murim toti.

  • 2

    Felicitari pentru articol si pozitia luata.

  • 3

    Poate ca acest articol https://consortiumnews.com/2014/03/16/corporate-interests-behind-ukraine-putsch/ poate aduce informatii suplimentare asupra intereselor SUA in Europa

  • 4

    [...] În periferia România, lucrurile sînt pline de ambiguitate. În timp ce pompa naţională umflă media sau pieptul politicianului, facilităţile curg pentru multinaţionale, reduceri din povara de angajare, impozite mici pe profit, redevenţe mici (zilele astea ne-a mai anunţat o dată şeful ANRM că negociază dar nu poate mări redevenţele prea mult, ca să fim siguri), maximă iubire necondiţionată afişată de Ponta&Iohannis pentru TTIP chiar înainte de a dezbate public despre ce e vorba (TTIP e o discuţie cu atît mai interesantă cu cît în UE opoziţia e mare, nouă situaţia ni se prezintă ca foarte avantajoasă – poate vă uitaţi şi aici sau aici). [...]

  • 5

    Posibil că în toate celelalte cazuri există motive serioase de îngrijorare (bazate pe studii ştiinţifice publicate în jurnale academice), dar nu şi în cazul organismelor modificate genetic – pe acest subiect Europa e cea care greşeşte, paranoizându-se degeaba. A se vedea ce-a avut de zis şi fostul activist ecologist anti-OMG Mark Lynas după ce s-a pus pe citit studii şi şi-a dat seama că nu există nicio informaţie că OMG-urile ar fi dăunătoare (dincolo de vreo două studii învechite ale căror rezultate nu s-au mai reprodus la încercări ulterioare).

Comentează

Pentru a aparea comentariul dvs direct pe site, trebuie sa va inregistrati, sau sa va logati daca aveti deja un cont.
Comentariile anonime vor intra in moderare


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari
M-am născut într-o zi de vineri - 13
» citeste biografia

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Ce fac prietenii tăi pe Pandoras

Ultimele comentarii

2012 2013 alegeri alex mazilu articol Artă bani barbati blog București campanie carte carti Chisinau cinema copii copil copilarie critica dragoste educatie familie Fashion femei femeie fericire film filme fotografie Franta frumusete imaginaţie inspirat instantanee interviu iubire Job lansare libertate literatura mare Mirela Retegan Moldova munca muzică oameni o fraza online o poza parinti parlament pasiune Paste Pdl plagiat politică post poveste poze psd publicitate razboi reclama revista români România sanatate scandal soare spectacol spot suflet timp top TV umor vara Very Happy Victor Ponta violenta

© 2010 - 2013 pandoras.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!