RSS Feed

Cronica unui divorț anunțat: GRECIA – UE (deocamdată scor egal)

vezi toate articolele de
06 Jul 2015 la 14:51 comenteaza acum 1794 vizualizari.

Grecia a divorțat de UE – așa ar fi simplu să punem problema. Unul dintre parteneri vrea să respecte regulile, celălalt vrea să le schimbe. Și amândoi au dreptate. Grecia pentru că s-a supărat prea târziu și între timp a cheltuit din banii celuilalt (fără rezultat pe termen lung) adică na – și-a cam făcut de cap cu sistemul fiscal – UE pentru că s-a gândit că impunând austeritatea în forma ei cea mai dură își va recâștiga puțin respect din partea celorlalte state. Pentru că UE are mai multe soții :) Dacă una dintre ele refuză să mai accepte condițiile, ce se va face cu restul? Ca să mai și glumim.

Adevărul este că grecii au trecut printr-o serie de măsuri de austeritate încă din 2010. Însă abia presiunea ultimelor luni și-a spus cuvântul. Nu cred că a câștigat Tsipras, cred că a pierdut Martin Schulz. Și a făcut-o pe mâna lui pentru că a declarat foarte sigur pe ceea ce spune că vor câștiga cei care vor spune da condițiilor impuse de către UE. Că guvernul actual va trebui să lase loc tehnocraților. Însă tocmai majoritatea celor care acum au spus da măsurilor de austeritate – au spus da și creditorilor și au adus țara în situația în care se află acum (vorbim despre conservatorii de la Noua Democrație și socialiștii de la Pasok). Și sigur că dacă UE te strânge cu ușa și începe să te amenințe ai foarte mari șanse să pierzi. Doar n-ai să-ți faci un dușman ca ăsta dacă ai ambiții politice pe termen lung. Însă Tsipras a riscat. Refuzul lui de a face pace cu creditorii poate fi considerat un gest extrem și populist. Poate. Dar nici declarațiile de război din partea UE n-au fost mai elegante. Și nu poți vorbi despre moralitate atunci când, în urma măsurilor de austeritate impuse de tine, 3,5 milioane de greci trăiesc la limita sărăciei. Doar ăștia dacă au ieșit cu toții și Tsipras n-avea cum să piardă. Mai e și problema cu TVA-ul din industria hotelieră. 23% față de – spre exemplu 8% – cum e în Turcia. Adică na, într-o țară turistică în care majoritatea oamenilor trăiesc din asta nu are cum să fie ok.

Puțină lume știe că vineri, agenția Reuters (aici) a publicat un raport al FMI care recunoștea că cele 312,7 de miliarde de euro pe care le-a acumulat Grecia ca datorie nu pot fi plătite de către țară fără niște scutiri substanțiale. Mai marii UE au încercat să oprească analiza FMI de la publicare. Documentul mai arăta și că fără un împrumut suplimentar de 50 de miliarde de euro pentru următorii trei ani, Grecia se va scufunda aproape sigur.

După apariția raportului, cel care în mai 2015 fusese unul dintre cei mai fervenți susținători ai Grexitului ca pedeapsă, Ministrul de Finanțe al Germaniei, Wolfgang Schäuble a început să facă pași mărunți în spate. Să nu uităm că el cerea Grexitul încă din 2010 iar în 2011 le-a propus grecilor să se întoarcă la drachme. Premierul de atunci al Greciei, George Papandréou, propusese și el un referendum pe austeritate. Grecii i-au refuzat oferta cu drachmele iar Schäuble s-a contrazis și cu Angela Merkel pe subiectul acesta. Într-o carte scrisă de doi jurnaliști germani Cerstin Gammelin și Raimund Löw: Marionetele Europei (2014) apar dezvăluiri despre discuțiile dintre Merkel și Schäuble în care cea dintâi încearcă din răsputeri să-l convingă să nu forțeze Grecia să iasă din zona euro. Nu pentru că i-ar fi plăcut ouzo ci pentru că asta ar fi venit la pachet cu niște probleme pe piețele financiare germane. (mai multe aici) Și chiar mai multe despre cum a afectat referendumul din Grecia de ieri – piețele economice din UE de azi găsiți aici.

Problema cu ambițiile lui Schäuble de a civiliza cu forța toate țările membre ale Europei este că obligând țările respective la schimbări dramatice financiare (după principiul toată lumea trebuie să respecte exact aceleași reguli) rezultatul este simplu: sfârșitul democrației economice. Și apariția unei politici economice dictate și cu reguli impuse. Cine ar vrea asta pe termen lung? Adică serios, vă place ca, locuind de exemplu în provincie, regulile să vă fie impuse de la centru, de la București? NU că nu vă place?

Dar să vorbim și despre economia subterană grecească. În 2006, Manolis Kontopyrakis, șeful serviciului național de statistică al Greciei declara pentru Reuters că PIB-ul va absorbi o parte din bani și din câteva activități ilegale – cum ar fi vânzarea de țigări, contrabanda de alcool, prostituția și niște bani spălați. Și conform unor estimări Reuters, suma care s-ar fi strâns din economia subterană ar fi ajuns la 60 de miliarde de euro, asta ar fi acoperit o parte din deficitul bugetar, UE ar fi renunțat să o mai penalizeze, happy end of storry. Directorul de atunci al Centrului pentru Reformă Europeană spunea că grecii ar trebui să fie luați mult mai în serios la acel moment pentru că au pus capăt corupției și au cheltuit fondurile europene cu înțelepciune – aici. Și tot el spunea că, în același timp, anunțul Greciei sună cam ca cel al Italiei din 1996 atunci când pretindea că a depășit Marea Britanie mizând și pe economia subterană în statistici.

Aproape 10 ani mai târziu, economia Greciei este la pământ iar țara se află în imposibilitatea de a-și mai plăti datoriile. Trecem peste faptul că și creditorul, la rândul lui, ar fi trebuit să fie mai atent când a dat banii. Că știți cum e la bancă, dacă faci un împrumut nu ți-l dă nimeni dacă nu-ți poți demonstra veniturile pe hârtie. Și acum dăm vina pe economia subterană. Că grecii nu-și plătesc taxele, asigurările sociale, etc. În 2012, un profesor austriac, Friedrich Schneider, specializat în mecanisme ale economiei subterane venise cu o teorie interesantă pentru ziarul economist. El credea că jumătate din economia nefiscalizată a Greciei venea în ajutorul celei fiscalizate crescând nivelul PIB-ului și al nivelului de viață. Explicația e simplă: și banii nedeclarați ai muncitorilor cu ziua se cheltuie în supermarket, benzinării, pe utilități și facturi de telefonie mobilă – toate fiind bine căptușite cu TVA.

Sigur corupția devenise deja o problemă în Grecia. Dar nu doar acolo. Spre exemplu, potrivit Transparency International care calcula cât de mult afectează corupția PIB-ul anual diverse țări, în Grecia pagubele datorate corupției ajunseseră de la 19,7 miliarde de euro în 2008 la 27,3 miliarde de euro în 2011. În Germania, pentru o economie de douăsprezece ori mai mare decât a Greciei, pagubele produse de corupție PIB-ului au fost de 150 de miliarde de euro în 2011.

În toamna lui 2014, doi din trei greci declarau venituri mai mici sau nu le mai declarau deloc potrivit lui Stephen Hall, consilier al Băncii Greciei. În 2013, aproximativ 24% din toată activitatea economică a Greciei a rămas nedeclarată pentru a evita taxele și impozitele, un procent mult peste cel mediu de 19% din UE. FMI-ul vizitase țara și cerea ca aceste activități nedeclarate să devină transparente, să ajute veniturile guvernului. Dar. Recesiunea micșorase economia cu 30%, datoriile guvernului deveniseră deja 174% din PIB, deficitul bugetar era de 13% din PIB. Adică numai vești bune. Și în condițiile acestea, agresivitatea în strânsul taxelor ar fi devenit periculoasă. Și nu poți să ceri unei țări care nu are încredere în sectorul public – așa cum arăta Transparency International în acel moment – să-și plătească dările.

Sigur, la asta se mai adaugă și faptul că mulți dintre greci au propriile lor afaceri, e ușor pentru cei care lucrează pentru ei înșiși să evite plata taxelor și contribuțiile sociale. Și au motive să facă asta. Cotizațiile pentru guvern ajung la 43% din cheltuielile cu angajatul – prin comparație cu țările bogate UE unde este de 26%. Apoi, 25% dintre greci sunt oficial șomeri și pentru ei economia subterană și joburile ei sunt un mijloc de trai. Însă o economie subterană mare taie din veniturile guvernului. Înainte ca Grecia să intre în zona euro își regla venitul cu ajutorul inflației mărite. Cu politica monetară impusă de Banca Centrală Europeană această opțiune a căzut iar inflația a fost negativă din 2013. Adică ce spuneam când cu politicile economice impuse și cum influențează ele nivelul de trai. Ideal ar fi ca o parte din afacerile din economia subterană să iasă la suprafață, sigur. Însă pentru firmele mici care se găsesc la limită/ sau sub limita legalului împrumuturile nu sunt o opțiune iar acest lucru le limitează productivitatea. Dacă ar împrumuta bani ar trebui să fie mult mai transparente – și să plătească, știu că mă repet, aproape dublu pentru angajați decât cei din țările bogate. Bani nu, productivitate nu, salarii pentru angajați de unde?

Și asta se întâmplă deja de câțiva ani.

Urmăreşte-ne pe Facebook şi pe Twitter
 


Comentează

Pentru a aparea comentariul dvs direct pe site, trebuie sa va inregistrati, sau sa va logati daca aveti deja un cont.
Comentariile anonime vor intra in moderare


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari
M-am născut într-o zi de vineri - 13
» citeste biografia

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Ce fac prietenii tăi pe Pandoras

Ultimele comentarii

2012 2013 alegeri alex mazilu articol Artă bani barbati blog București campanie carte carti Chisinau cinema copii copil copilarie critica dragoste educatie familie Fashion femei femeie fericire film filme fotografie Franta frumusete imaginaţie inspirat instantanee interviu iubire Job lansare libertate literatura mare Mirela Retegan Moldova munca muzică oameni o fraza online o poza parinti parlament pasiune Paste Pdl plagiat politică post poveste poze psd publicitate razboi reclama revista români România sanatate scandal soare spectacol spot suflet timp top TV umor vara Very Happy Victor Ponta violenta

© 2010 - 2013 pandoras.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!