RSS Feed
RSS Postari pagina personala

MirelaRetegan

Spune-mi cum reacționezi la glumele lui ca să-ți spun ce simți pentru el

03 iul 2015 la 13:14 | comenteaza acum

“După cum râzi la glumele lui, e clar că eşti îndrăgostită”, mi-a zis o fată aflată destul de bine sub influenţa lui Bachus. Eram cu un el şi cu încă un băiat la o masă de pe plaja din Vama Veche. Fata, cunoştinţa altcuiva din grup, s-a aşezat lângă noi şi a început să ne studieze. “Care-i treaba cu voi trei? “ Se uita cu privirea înceţoşată la noi şi îndruga verzi şi uscate. Din când în când mai făcea câte o remarcă: “El te place, dar ţie îţi place de ăstalalt”. [ citeste mai departe ]

Recunosc, am întreținut relații sexuale cu numitul…

29 iun 2015 la 11:15 | 13 comentarii

Așa a sunat declarația pe care am făcut-o la spital, imediat după nașterea fetei mele. Pentru că eu și tatăl ei nu eram căsătoriți, ca el să poată înregistra copilul la evidența populației pe numele lui și să poată obține un certificat de naștere în care Maya să-i poarte numele, a fost nevoie de câte o declarație scrisă din partea amândurora. [ citeste mai departe ]

Oamenii mari nu știu să țipe. De BUCURIE

22 iun 2015 la 12:03 | comenteaza acum

Pārinții primesc dopuri de urechi pentru că bucuria copiilor e atât de zgomotoasā încât oamenii mari nici nu o pot duce. Ei nu mai trebuie sā urle pe stadioane pentru că nu au libertate
. Ei nu-și strigā foamea și nici frustrările. 
Ei urlă de bucurie. Și pentru noi, părinții lor care învățām să ne bucurām de fiecare zi, strigatul lor depășește limita de decibeli care ni s-a spus că e suportabilā. 
Și pentru că nu le putem interzice lor să-și strige bucuria ne protejām noi urechile cu dopuri. [ citeste mai departe ]

Cât de PRAF suntem când suntem PRAF

19 iun 2015 la 12:05 | comenteaza acum

Ele – trei, toate în jur de 30 de ani. El, cam tot pe-acolo. Tinerețe, voioșie, o masă plină de povești la o terasă din mijlocul Bucureștiului. Eu, între două întâlniri, încerc să citesc ceva. Nu pot. Vorbesc oamenii āștia atât de tare că nu pot sa-mi urmăresc nici gândurile darămite rândurile… Așa că mă las în poveste. A lor. Junele era învăluit într-un rotocol de farmec. Se vedea cu ochiul liber cum își scoteau capul unul câte unul – testosteronii din părul băiatului.

Mă uit după estrogeni. [ citeste mai departe ]

Alege scările în viață, nu ascensorul

22 mai 2015 la 09:17 | comenteaza acum

La Paris am înțeles diferența. La Turnul Eiffel. Am văzut două cozi la bilete. Una lungă și una scurtă. M-am așezat la cea scurtă. Era coada pentru scări. Imaginați-vă proporția: 50 de oameni la scări și 500 la ascensor. Am urcat cu Maya toate scările până în vârful turnului. Ea avea şase ani și o mie de întrebări. Dintre toate una îmi răsună în urechi și astăzi, la opt ani distanță.

De ce atât de puțini oameni urcă pe scări și atât de mulți preferă să stea câteva ore la coadă la lift?

Pentru că aleg calea mai ușoară. [ citeste mai departe ]

De ce – întrebarea de pe ultimul loc

18 mai 2015 la 11:29 | 346 comentarii

Când am înțeles că trebuie să pun întrebarea DE CE pe ultimul loc, viața mea s-a simplificat foarte tare. Comunicarea cu oamenii a devenit mult mai ușoară. De la copil până la iubit trecând prin angajați, colegi, parteneri, clienți, totul a fost mult mai simplu.

Tendința mea era să întreb în primul și în primul rând De ce.

– Vreau să stau singur. De ce?

– Mama, vreau să plec în oraș. De ce?

– Vreau să mă întâlnesc cu X. De ce?

– Vreau să-mi schimb priorităţile. De ce? [ citeste mai departe ]

Magazinul cu lucruri gratis

06 mai 2015 la 16:06 | comenteaza acum

În cea mai tristă perioadă din viața mea făceam cea mai veselă emisiune pentru copii.

Au fost vremuri în care câștigam 300 de euro și grădinița Mayei costa 250. De euro. Nu mă întrebați cum m-am descurcat. Nimeni nu a știut cu adevarat cum au stat lucrurile. Și cu atât mai puțin copilul.

Pentru că nu aveam bani am inventat un MAGAZIN CU LUCRURI GRATIS.

- Mama, dacă tu rămâi fără muncă și noi rămânem fără bani, din ce am putea să trăim? Am putea să murim de foame?

- Maya, sunt atâtea moduri de a face bani. [ citeste mai departe ]

Scrisoare de la o mamă bună către o mamă vitregă

29 apr 2015 la 13:19 | un comentariu

Draga mea,

Am scris multe scrisori în viața mea. Asta mi se pare cea mai grea pentru că tot ce spun eu poate fi interpretat. Aș fi preferat să-ți spun toate lucrurile la o cafea, dar din păcate între noi nu e loc nici măcar de un pahar cu apă. Au avut alții grijă să umple locul cu mizerii în așa fel încât să fie siguri că nu vom găsi bucățica aceea pe care să ne întâlnim.

Dragă parteneră actuală a fostului meu soț. Singurul motiv pentru care îți scriu este timpul pe care copilul meu îl petrece cu voi. [ citeste mai departe ]

Strânge la plecare mâna care ți-a fost întinsă la sosire

23 feb 2015 la 13:52 | comenteaza acum

Am învățat devreme această regulă. Încerc să o aplic și în viața privată. Incerc sā nu uit cā de multe ori ca sā intru undeva mi s-ā deschis o usa, cineva mi-a întins o mânā. Am cunoscut oameni datoritā altor oameni, am dezvoltat relatii cu concursul unor oameni, am intrat pe uși deschise de niste oameni. Peste tot, în orice loc am ajuns am găsit oameni. De cele mai multe ori oamenii pe care i-am găsit mi-au întins o mânā. Foarte rar mi s-a întors spatele. Am încercat să nu plec de nicăieri cu coada între picioare. [ citeste mai departe ]

Schimbă rutina dintr-o zi. Și ziua va fi altfel.

20 feb 2015 la 11:45 | un comentariu

Eu nu mā prea pot plânge de monotonie. Ajunge sā ma duc încet cu cursorul pe pagina de facebook și sā-mi amintesc, dacā prin absurd aș uita cât de variate sunt zilele mele și cât de multe lucruri mi se întâmplă într-o singură zi.

Mă pot duce apoi pe alte pagini și pot să fac o comparație. Sigur voi găsi oameni și mai ocupați decât mine și voi descoperi pagini ai unor oameni cărora nu li se întâmplă prea mare lucru. Așa că nu ne ajută cu nimic să ne comparăm nici cu cei cu plus nici cu cei cu minus. [ citeste mai departe ]

Sunt puternică și plângăcioasă, tolerantă și arogantă, inodoră, incoloră și un curcubeu imens, toate în același timp – nu pot să fiu obiectivă când vorbesc despre mine. Mă ador sau mă cert, așa cum facem toți cu cei pe care-i iubim - Mirela Retegan
» citeste biografia

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Ce fac prietenii tăi pe Pandoras

Ultimele comentarii

2012 2013 alegeri alex mazilu articol Artă bani barbati blog București campanie carte carti Chisinau cinema copii copil copilarie critica dragoste educatie familie Fashion femei femeie fericire film filme fotografie Franta frumusete imaginaţie inspirat instantanee interviu iubire Job lansare libertate literatura mare Mirela Retegan moarte Moldova munca muzică oameni o fraza online o poza parinti parlament pasiune Paste Pdl plagiat politică post poveste poze psd publicitate razboi reclama revista România sanatate scandal soare spectacol spot suflet timp top TV umor vara Very Happy Victor Ponta violenta

© 2010 - 2013 pandoras.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!