Puzzle 001

Draga mea, prostii-s prosti si la batranete, nu numai la tinerete. Se zice ca daca unu-i prost la tinerete, la batranete se face si mai prost.

Aia cu nefericitii care alergau fericirea, asta facandu-i fericiti, mi-aduce aminte de o alta expresie mucalita: ” Gheorghe era pe moarte. Si moartea, foarte fericita, tocmai avuse un orgasm!”

youtube.com/wat../

))))) Till de-ai fi mai aproape ti-as da un premiu pentru faza cu moartea in orgasm )))))))))))) N-am mai ras de mult atat de bine ))))

eu nu pretind un loc mai în faţă. eu pretind doar onoarea mea nereperată şi trei kile de mastică prima!

Draga Lacrima, asa este natura umana, lucreaza in spiritul competitiei, al concurentei, uneori, in cadrul unor reguli(jocuri) stabilite de societate, prin intermediul politicului, iar de cele mai multe ori, lucreaza in mod salbatic, primitiv, atunci cand regulile sunt incalcate tocmai de politicieni si astfel, apar conflictele sociale! Oamenii pretind un loc mai in fata, oriunde, la coada pentru alimente, pentru a cumpara electronice cu buletinul, pentru a prinde diferite ” trenuri ” ale vietii, oportunitati, care, daca ar sti sa profite de ele, le-ar aduce succese personale. Unii stiu, altii nu, unii pot, altii nu! In fata cui? In fata celorlalti oameni, Lacrima, deoarece se lucreaza in spiritul concurentei. Pentru ce? Pentru a fi mai buni decat ceilalti, pentru a o duce mai bine decat ceilalti, pentru a se mandri in fata celorlalti, deoarece, fiecare om normal, constientizeaza mai mult sau mai putin ca, egalitate fizica si mentala nu exista si n-a existat niciodata de cand este omul pe Pamant! In schimb, ar trebui sa existe altceva, legat de egalitate, in spiritul democratiei, ca principiu, si anume: EGALITATEA SANSELOR IN FATA LEGII, ceea ce este cu totul altceva. In comentariul tau, eu intrevad a 4-a intrebare, si anume: In ce mod s-ar putea pretinde un loc mai in fata, in urma caror criterii? Asta e intrebarea care macina lumea democrata! In urma unor reguli stabilite de fiecare societate umana in parte si anume: MERITOCRATIA! Pentru acest criteriu lupta lumea democrata! Acest subiect il voi dezvolta atunci cand voi scrie un articol pe aceasta tema!

Andreea, pentru a pretinde ca onoarea ta sa fie prima, deci, acolo in fata, ar trebui ca si trupul tau sa ti-l misti, ceva mai in fata, iar in urma trupului tau, sa urmeze gandirea ta, ideile tale, competentele tale, valorile tale, inteligenta ta! A fi cu onoarea in fata si cu celelalte in spate, mi se pare a fi ceva, legat de domeniul utopicului!

Presimt ca textul asta o sa atraga comentarii. De ce? Pt ca.. pe planeta mustelor, orice “inconsistenta” este ridicata la rang de consistenta.

@Adrian – fiecare cu ce-i place. Pe planeta asta nu sunt doar dinozauri, mai sunt si alte vietati. Important e sa-si cunoasca fiecare locul sau Gusturile oamenilor nu se discuta. Ce inseamna consistent/inconsistent la tine? Poate din definitia ta ne reiese si cum e persoana care aplica timbre . Macar te cunosc

@Danny – ar fi nemaipomenit lumea sa fie asa de faina si sa avem toti sanse egale. In fiecare zi vad insa ca sansa e o chestie pura de noroc. Sunt o gramada care se nasc complet lipsiti de aceasta sansa.

@Andreea – onoare in zilele noastre? Ce mai inseamna onoarea azi?

Nu zici nimica. Textul ii o bombaneala. Dar intrebarea… care ii?

Te intrebam ce intelegi tu prin consistent/inconsistent Adica despre ce vorbim pana la urma ca eu nu te cunosc asa ca nu pot intelege ce anume vrei sa-mi transmiti de fapt

asta-i baiu! Tu nu transmiti nimic. Si.. nici nu intrebi

Ma rog, e opinia ta. Dar totusi n-ai raspuns. Vezi? Si tu doar faci afirmatii pe care nu le sustii prin argumente. Daca tie nu iti transmit nimic, nu inseamna ca nimanui nu-i transmit nimic. Inseamna doar ca nu facem parte poate din aceeasi categorie de comunicatori/receptori.

pot presupune ca ai vrea sa dezbati “prostia”. In rest… nush ce vrei de la MINE?!

Categorie pe naiba. Ne intelegem ca tutu cu mutu. Nu ai scris un text clar. Nu ai trasat CLAR directia. Si… asta le place la mustele astea de pe site. Sa caute ei directia. Bun! Vorbim acuma despre textul tau… dupa care ne asezam la cafelutza si iti raspun la intrebari.

deci: nu-i o invitatie la dialog. Ii un fel de struto-camila. Ce-i textul de mai sus? Daca… nu-s prea indiscret!

Eu te-am intrebat concret: ce inseamna pentru tine consistent respectiv inconsistent apropo de un text? Deci?

Si de ce-i jignim pe ceilalti doar pentru ca le place altceva? Oare ti se intampla la fel?

Tu trebuie sa-mi raspunzi la intrebare. Ce inseamna textul asta. Nu ma intereseaza gusturilke lor. Ii cunosc. Stiu ce le poate pielea. Acuma vorbesc cu tine. Hai sa-ti raspund eu.. pt ca.. nu reusesti sa castigi o polemica cu o femeie (is constient). Text consistent. Sa aiba o tematica sanatoasa, sa fie scris si nu aruncat in pagina. Sa fie clar/inteligibil & sa aiba pespectiva. Sa ai ceva de invatat din el sau de pe urma dezbaterilor.

Lacrima,

Dar si cand o prinzi, nu mai conteaza ca e in spate, in fata, in ambele laterale, deasupra sau dedesubt. Te simti fix ca moartea. Till, am ras cu lacrimi (Lacrima, vezi bine incotro ma indreapta numele tau). Climax.

Va rog sa ma iertati pentru lipsa diacriticelor si, in consecinta, a maimutelor care se cereau imperios dupa aia cu te simti ca moartea in cel mai devastator orgasm.

Ghermănuţă, aci erai?

Doamna Lacrima, staţi că vă explic eu. Ghermănuţă vrea ca textele să aibă instrucţiuni. Ca la macaroane, de exemplu. Nu ca la un soft că pe alea nu le-ar pricepe. Cum ziceam, să se spună clar: atâta apă, atâtea macaroane, se fierbe atâta, se mai adaugă sare, ulei, jet de apă rece etc. Bine, nu prea îi convine că nu se spune clar cât de rece (5 grade, 10 etc), dar să trecem.

De-aia tot zice el de direcţie. Textele trebuie să aibă semne de circulaţie că lui cel mai şi cel mai teamă îi e să nu se rătăcească. Deşi n-ar trebui, că eu doară i-am spus că viu şi-l găsesc şi-n gaură de epigramă.

Dacă ar exista un fel de Protecţia Cititorului Prost, dar Fudul s-ar plânge acolo. Cum nu există, mârâie şi scânceşte pe aci. Pentru el, şi integramele sunt un mister.

Tot e bine. Odată am auzit că a vrut să-l dezgroape pe Nichita să-i spună ce-a vrut să zică el cu Elegia aia a oului, mai ales cu Într-un ou negru mă las încălzit / de așteptarea zborului locuind în mine;/ stă unul lângă altul, nedezlipit,/ sinele lângă sine.

Că el n-a văzut decât ouă albe, maronii, bejulii. Hai şi verzui, la alea de raţă. Şi a încercat odată să intre într-un ou de struţ, dar n-a încăput nici acolo. Deci cum se poate una ca asta? Şi ce mai e şi cu sinele ăla că el n-a auzit decât de în sinea mea, ştiu că sunt tălâmb, dar nu suport gândul că nu sunt toţi ca mine.

Ghinionul lu’ matale e că eşti prezentă. Cum eşti pe aici, nu pregetă să ţi se caţere pe texte cu mânuţele alea mici şi noduroase. Mai are puţin şi te întreabă şi ce mâncaseşi când l-ai scris, dacă ţi-ai plătit telefonul şi cu eşti îmbrăcată.

Ok. Pana aici mi se pare ca ne definim la fel lucrurile. Textul asta se vrea ce spune titlul, un puzzle, un joc de cuvinte si idei pe tema intelepciunii si a fericirii. Si da, ii las pe oameni sa gaseasca drumul, sa si-l defineasca, sa se joace cu el si sa-si gaseasca fiecare intelesul sau si de l-o exprima, o sa invat si eu cate ceva Un soi de exercitiu de scris … imi permit sa fac si asta aici si sa invat de la voi cei care cititi… Pentru mine e un proces. E nu vin aici cu certitudini: “stiu tot, scriu perfect”. Invat despre si de la voi oamenii care interactionati. Atat

Till,

Aia cu tinerii si batranii e, din pacate si in mod dureros, adevarata. Sigur ca nu-ti foloseste la nimic, dar voiam sa stii ca in ce priveste asta suntem exact in aceeasi barca. Na, ca aici se mai cerea o maimuta. Ptiu!

Lacrima,

N-am intalnit inca un om (om, nu tentativa) care sa-si spuna siesi, nu mai zic si altora, ca stie tot si scrie perfect. Ce e aia stiu tot? Si, mai ales, rasul curcilor – scriu perfect. Perfect in raport cu cine/ce? Tot in raport cu cine/ce?

Mie mi-a facut foarte bine textul tau. Are firul rosu. M-a indragostit. Chapeau!

Si inca o data Chapeau! pentru Till si moartea aia satisfacuta. Au!

@Joiana – Esti o bomboana de fata! Si te citesc mereu cu drag si cu un zambet larg pe chip Sa ramai mereu asa, pleaseee

@ Ana – aici ai mare dreptate! Da’ si daca te simti ca moartea pana la urma tot pe aia saraci cu duhul ii invidiem. Fug dupa fericirea aia ca si cum ar goni o minge. Si asta e fericirea lor.

@Ana… eu stiu asta. Incercam sa-l pun pe Adi si intr-o alta ipostaza de imagine. Cumva sa ajung sa vorbesc si pe limba lui, chiar daca e diferit. Ma rog, pot sa incerc macar.

Mi-am dorit o joaca, un joc, un puzzle… sa vad cum iese un puzzle in cuvinte. Si recunosc ca imi place si imi place si sa va citesc commenturile. E ca un brainstorming

Lacrima,

Eu inteleg altceva prin saraci cu duhul, insa nici pe langa cap nu-mi trece sa indraznesc a sugera altcuiva viziunea mea, care nicidecum nu-mi apartine, asupra acestei expresii. Saracia cu duhul inseamna curatia inimii, lipsa fatarniciei, a dorintei de putere si, evident, de stapanire a cugetului aproapelui. Iar de la cuget la restul e numai o cliprie scurta si rautacioasa.

Asa ca, da, si eu ii observ de jucatorii de oina bucuriei, ca fericire e parca prea mult. Si, da, si mie mi s-a intamplat sa fiu, sporadic, dar nu mai putin adevarat, printre ei. Cu toata rusinea ulterioara, cand analiza din prisma perspectivei neutru-distante mi-a aratat ca am fost cu totul printre cei prosti. M-am scuturat de praf si am mers mai departe, pana la urmatoarea… prostie.

Asa invatam Ana Toti suntem pe rand in ipostazele astea.

Cred ca era mai corect sa pun saraci cu duhul intre ghilimele, pentru ca eu i-am folosit sensul mai degraba peiorativ.

Eu nu ma mai rusinez sa joc oina O iau ca pe o etapa, ca pe o lectie. Invat, merg mai departe. Si cat timp invat stiu ca n-am murit acolo in mine insami

Ba eu ma rusinez, Lacrima, pentru ca nu invat nimic niciodata. Si, vezi, am toate motivele rusinii.

Mereu ma uit nou la oameni si ma gandesc cu mare groaza, a intruparii unei de morti frigide, ridate adanc si cu un rictus invechit in zile rele, ca nu cumva sa vina o zi in care sa ajung sa nu ma mai stiu sa ma uit nou, sa am convingerea stupida ca stiu ceva si pot mult si sa incep sa cantaresc fiinte. Dar, sincer, nu simt deloc aproape riscul asta. Asa ca joc in continuare oina prostilor si ma bucur ca n-am incremenit in autosuficienta. Ma simt vie, vulnerabila si cateodata imi vine chiar sa dansez. Nu rar.

Ana, nu pricep ce legătură au maimuţele cu diacriticele. Că nu foloseşti ă, î, â, ş, ţ pentru ele.

Cum ar veni, la mort eut sa petite mort.

Nora,

Tu de ce ma rusinezi?

N-am doua puncte, asa ca ioc maimute. Nu puteai sa te faci ca nu vezi?

Stiti ce-as face eu? As cumpara un loc in Cimitirul Vesel, si la capataiul locului as infige o cruce sculptata pe care sa stea inscrisa expresia aia mucalita data de Till! La locul ala m-as duce anual cu o floare ))))

La 007 cam când crezi că ajungi?

moviesoftheday.../

@Messalina in Rusia chiar m-as duce ))) Da’ acum e sezonul in care doamnele pe-acolo se lasa la bustul gol si e riscant. )) Nu-mi place frigul. Inainte tre’ sa trec pe la Muc cel Mic

In ce priveste crucea, daca-mi permiti, am mari rezerve, pana la refuzul ideii. Putem pune o placheta memoriala. Aici salasluieste orgasmul lumii. Recunostinta eterna. Semnat: prietenii, nicidecum familia.

Na, ca gasii cele doua pucte. Uraaaaaa! Sunt desteapta!

)))))))))))))) Ne dau afara din cimitir! Ca acolo au doar cruci. ))))

Oaleuuu, Ana, nici nu vreau să ştiu ce-ai păţit de-ai rămas şi fără două puncte.

Vaca hasta la muerteeeee!

Io nu ştiu cu oina. Pierd mereu mingea aia prin porumbi, plec s-o caut şi uit de unde am pornit şi tot aşa…

N-a avut fata nevoie sa faca insiruiri

tot mai bine cu femeia la cratita.

Cei saraci cu duhul, inseamna cam ce-ai spus tu, intr-un cuvant, inocentii, sau naivii in sensul pozitiv.

Uite de aia, unele personaje virtuale cum sunt Seva sau Danny, devin simpatici.

In schimb, Grumpy al nost’, bombane in registrul grav, alergand dupa fericire.

Si Fericirea e in pragul unei crize de nervi.

Nora,

Tu azi vrei sa ma tragi pe roata?

Ce-am facut, ce n-am facut, cert e ca ma simt ca-n a saptea zi. Apropo: stiti cum a creat Dumnezeu femeia? A facut intai barbatul, s-a uitat la el o saptamana, l-a studiat bine si la final a zis: Pot mai mult!

Doamne Till ))) esti adorabil ))))))))))))Vreau s-o vaz si io fericirea in pragul crizei de nervi. Jur ca vreau… o fi ca moartea in orgasm? )))))))))))))))

Ghermănuţă, puiule, venişi! Ce sperietură! Dacă mai pleci aşa neanunţat, te bat cu peria de dinţi de-ţi îndoi spinarea!

Till, nu, te rooog! Ma deprimi.

Vreau o fericire sora cu moartea!

Moartea aia, stim noi.

Hmm… fusei gand in gand cu preabuna gazda. Ce-o fi asta?

Telepatie Ana )))

@Joiana … la faza cu batutul cu periuta de dinti esti tare. Vin sa asist! )))

un ungur, Gyury, de pe langa Tg Mures, vine la Bucuresti si fiindca ii cam fusese rau pe tren, intra intr-o Alimentara si ii spune vanzatoarei:

- Buna ziua la dumitale, domnisoara, dati-mi ve rog o lamuie!

- Ce-ai zis, ma? zice duduia.

-O lamuie, ve rog, domnisoara, zice unguru’ zambitor.

Jap, jap, vanzatoarea ii rade doua palme. La care, bietu’ Gyury:

-No, ioi, domnisoara, io am zis , lamuie, aia sora cu portocala nu aia sora cu moartea!

))))) Till sper ca te refereai strict la moarte care-a mai primit si lamaie si niste perechi de palme )))))

Eu văd că nu am cu cine discuta. Subiecte serioase precum moartea, fugărirea şi fericirea sunt luate în derâdere şi reduse la orgasme şi lămâi. Domnul Till a coborât nivelul. Are dreptate domnul Gherman. Şi cu Svetlana aş fi putut discuta despre nemurire, dar nu este pe aici…

Mă îndrept către Jiu… Sunt liniştit. Observ că Joiana a început să ţină la pupilul ei…

Si am vazut prea multi fugind de ei insisi…

Da?! Şi cum făceau?!

Bă, cu scrierile astea din clişeu în clişeu şi cu ficeringuri pe-nserat, mi se face dor de textele Norei. Pe drepte! Nora ficering Nora.

Pluralul de la algoritm e algoritmi. Cu restul de suturi vine Nora, vezi ca si-a luat cizme noi si ascutite.

“Textul asta se vrea ce spune titlul, un puzzle, un joc de cuvinte si idei pe tema intelepciunii si a fericirii.” de unde sa deduc eu lucrul asta? Pt ca… nu vorbesti in el nici despre intelepciune nici despre fericire. O metafora scapata de sub control ii ca o gagica imbracata bine care scuipa tot mereu. Cum mama lui hantatar sa fugaresti fericirea? Nu-i fortata expresia asta?

@Cosa si Adrian… felicitari

@Jianule – pe la sapanta tot asa, in deradere cu moartea

Io m-am hotarat sa-mi bat tristetea. Asta… inca mai merge. Are logica. Adica… in pasareasca, inseamna ca m-am hotarat sa fac ceva pentru fericirea mea. Dar… s-o fugaresc? Pe femeie… pot sa o fugaresc – catre dormitor.

Pana la urma… cum e?

stai. acuma inteleg. Estia fugeau dupa fericire sa o prinda ca sa o duca in dormitor. Acuma am inteles. Fericirea era femeie sau barbat?

ca sa stiu daca trebuie sa fug si eu.

pana la urma, reformulam: fara “dintre care” “unii fugareau fericirea fara s-o ajunga niciodata, dar erau fericiti in felul asta.” oricat o intorc/sucesc.. tot imi pare lipsita de logica. Hai sa-ti ce cred despre aceasta propozitie. Ii o propozitie “matusistica”. Autorul nu tine cont de realitatile predominante/fericirele predominante si incearca sa le imparta asa cum se imparteau alimente in comunism: la cartela. Io am zis intotdeauna ca o femeie ii mai sexy cand se ocupa de gatit. Dapdvd te-ai scos!

@Adi – acuma daca fericirea ta are forma si numele unei femei…fa precum ai spus. Aici fiecare isi defineste fericirea.

Razi tu razi… dar.. fericirea, nu-i cumva in stransa legatura cu sexul opus? Hai sa zicem ca-i o definitie generala a implinirii… totusi… in generalitatea ei, fericirea imi pare mai apropiata de interactiunea armonioasa dintre iei 2. Mai degraba e mai potrivit sa spui ca.. te simti implinit sau realizat – decat – fericit, atunci cand este vorba despre copii, matusi, neamuri, catei, mercedesuri.

Ma simt realizat pt ca am copiii la facultate.

Ma simt fericit pt ca am copiii la facultate. Hmmmm! Fericire.. eu il asociez cu frumosul si starea de bine rezultata in urma faptului ca o prinzi de tzatze pe o individa.

))) aici nu te pot contrazice prea mult. totusi nu stiu cum mama minunii de regula fericirea asta refuleaza intr-o frustrare constanta si care ajunge la amplitudini sociale de-a dreptul horror uneori. adica mai degraba vezi nefericiti apropo de bucuriile pe care le descriai, decat fericiti.

Nefericirea ii o predominanta. Sa te intrebi: “de ce?” Ii risipa de energie.

Poate…da’ din acest “de ce” s-a nascut filosofia. si mie mi-e draga filosofia ca materie . cine stie, poate o sa inteleg macar in parte daca tot ma intreb

sa inteleg ca trebuie sa ne intrebam? hmmmm. Ia uite cat de abisala e religia “Numai Dumnezeu stie!”. Incep sa vorbesc ca Tutea. Religia nu exclude posibilitatea existentei unui raspuns la o intrebare fara raspuns. Religia, plaseaza enigmaticul in seama enigmaticului. Fix-pix. Nu am descoperit nimic.

Pai, deh, domnu’ Iancu, mai scadem nivelul ca doar nu poţi sta toată ziulica cu ochii pe Tarkovski, mai bagi şi-un pic de Şvarţănegăr.

Ghermănuţă, mamă, ce faci p’acilea?

Doamna Lacrima, am avut cu el o noapte de groază. Groaza, în generalitatea ei, se întâmplă ori de câte ori Ghermănuţă dă cu ochii de un text. A luat iar toate cutiile de macaroane din casă la citit. Da’ nu s-a oprit aici. M-a trimis să cumpăr şi spaghetti, penne rigate, farfalle, fetuccini, fidellini, tagliatelle. Cică voia o experienţă culturală totală, maximă.

Când a dat cu ochii de foile de lasagna, a fost iadul pe pământ. Foile de lasagna, în generalitatea tot, desigur, a zis că reprezintă starea de echilibru prin excelenţă.

Ajuns la o aşa concluzie, s-a închis cu cele 5 păpuşi umflabile pe care le-a furat iară de la bâlci şi până pe la vreo 3 l-am auzit cum urla la ele “Fugiţi, inaccesibilelor! Fugiţi!”.

Fetele alea cred că nu prea l-au ascultat că pe la cinci se lovea în ruşini şi zicea că-şi bate tristeţea. A trebuit să-l legăn în copite ca să adoarmă. Acuma nu mai vrea să iasă de sub pat. Zice că, gnoseologic vorbind, a făcut pipi pe el, iar axiologic nu iese pentru că el, care e bun, s-a îmbibat cu rău. I-am dat nişte hârtie igienică să cureţe răul, da’ tot în suspine o ţine. Zice că el n-a văzut nici gagici bine, nici prost îmbrăcate, nici nicicum decât pe ambalajele de ciorapi femeieşti, unde femeile sunt pe jumătate aşa, pe jumătate altfel, iar asta l-a făcut să-şi piardă minţile.

Mai are şi o problemă cu “La răscruce de vânturi” că cică vânturile nu umblă ca maşinile pe şosea şi că aia, Emily aia, era o toantă imbeciloidă şi că Nietzsche ar fi zis la fel, da’ de Ţuţea nu e sigur.

mai meri in pwla mea de tolomaca.

Am mers unde ai zis, Ghermănuţă. N-am găsit nimica. Drept e că nici n-aveam lupa la mine.

De ce mă pui să umblu aiurea, pe drumuri?

… îhâm, îhâm… să-mi dreg glasul…

Dacă pentru p..ulă-ţi trebuie o lupă,

Mai bine stai calmă şi prepari o supă!

Iată deci, tovarăşi, de ce azi femeia

Cratiţa preferă! Asta e ideea!

“Ghermănuţă, mamă,” mama? te reaq de imbecila.

Jiene, mare dreptate ai. De când se plimbă Ghermănuţă pe-aci, în deplină libertate, fac nişte supe de-ţi lingi degetele. Plus sufleuri, plăcinte, gogoşi, sarmale în foi de viţă, tarte, torturi, rântaşuri, ostropeluri, sosuri şi zacuşte! Cum apare Mauru’, cum nici ouă nu mai poci a fierbe!

Ce faci, Joiana, tórtuti sau tortúri?!

youtu.be/cw05xg../

Pentru Dana (se ştie ea!)

youtu.be/HiMl4y../

Bine , am inteles treaba ca este vorba de prosti si de nefericiti care alearga dupa fericire si asa se simt fericiti.Ce nu am inteles ,de ce nici autoarea si nimeni dintre comentatori nu definesc doua notiuni:prost si fericit.Pt.ca daca intelegem ce inseamna prost si nefericit precis vom intelege si de ce nefericitul care alearga dupa fericire este fericit.Desi eu cred ca este prost.Decat sa alerge dupa ea ,mai bine o asteapta la cotitura!

De-amândouă cu asupra de măsură, domnu’ Cosa. Ce gospodină e aia fără cleşti, bici, menghină şi foarfece de vie?

Domnu’ Şase, vă spui io. Bunăoară, când umblam luncile după Jianu, care fuse fericirea mea a mare până nu mai vru, plecam de acasă nefericită, plânsă şi cu faţa boţită. Da’ pe drum, tot cătând cu ochii în zare, mai vedeam o viorea, mai un izvor să mă scald, mai o horă şi o cumetrie şi aşa mă deznefericeam. Dacă stăteam ca proasta la cotitură, nici pe domnu’ Mauru’ nu l-aş fi întâlnit vreodată, numai pe Ghermănuţă ăsta, aci de faţă. Pricepuşi matale?

Joiana, prinţesă, nici nu ştii ce mă bucur că nu mai poţi fierbe ouă de găini, de bibilici şi de curci. Nici nu mai trebuie, frumoaso. Fierbi sângele în mine şi-mi faci tochitură din vintre.

Aşa e, Maure. Şi, până una alta, când te lungeşti spre mine, ard ca plita de mi se răscoc ouăle pe ţâţe ca pe pietre, la tine în pustiu, şi fierb ca mămăliga, cu bulbuci. Sfââârrrr!

Păi cum să nu mă lungesc, minunato, când îmi dai două cozi peste bot şi mi te-aşezi toooaaatăăă în poală? Doamne, de ce n-am patru mâini, Doamne?! Şi patru…

… poale?!

Ai scris si tu ceva. Dar nu cred ca ai si gandit prea mult. A fugari fericirea nu este o prostie. Si de unde stii tu ca nimeni nu o sa o atinga vreodata ? Resemnarea unui tanar, aceasta este dovada lasitatii si a neputintei. A prostiei. Mai scrie.

Doamne, lipseste omul pret de un concert de colinde si se intoarce pe razbel ) Eu zic ca v-am adus covrigi si mere

“aceeasi” oameni ?? wtf..

Clopotnița bate cu surlă,biserică mândră cu turlă

Românii curați smeriți, spre biserică grăbiți,

Strict sever cei mai focoși(că românii-*s ortodocși)…

…Mă așez în prima bancă(să mă vadă Domnul parcă)

Încercând lacrimi să-ascund(câteodată eu mai plâng)

Tot mai rar lumea se-adună(de trei ore slujba lungă)

Iar dacă nu te spovedești(nu poți să te împărtășești)…

Ce facem noi într-o zi ? O lună ne-am spovedi !

Dacă ne ducem mai rar ? Lui preot un secretar !

Că se adună un roman(preot ortodox sărman)

Și…grecii sunt ortodocși(dar un pic mai omenoși)

Fiind la slujbă ești iertat(de Domnul și de păcat)

Domnul știe ce gândești(chiar de nu te spovedești)

Între Domn și om făcută(spovedania-i tăcută) !

…După slujba de la greci(la salon cu toți petreci)

”O duminică plăcută,vă sărut,Doamne Ajută !”

…La români e o altă teză(musai să fie ghermeză)

Mititei de porc ori vită,sărmăluțe-n foi de viță

Cârnăciori toți pe grătar,stinși în vin de Murtflatar

(Bani donați de bună știință,diminuați mult la coșniță) !

….

@Joiana @Mauru

hai că sunt în toane(spiritul sărbătorilor)am să vă cumpăr bilete„Un week-end de vis” la hotel/saună/piscină/să vă consumați amorul…

Pentru mine, Cosa?

fotografie e fatcua de noi aici in NY, deja sa rasuflat pe net si prin blogosfera daca nu i-am pus watermark rapid. Anyway romanii tot