Păpuşile-domnişoare şi Thylane « Pandora's | Blog la feminin
Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET
RSS Feed
«
»

Păpuşile-domnişoare şi Thylane

vezi toate articolele de Maria Ilaș
25 aug 2011 la 01:02 36 comentarii 1010 vizualizari.

Erau odată trei păpuşi – o blondă, o brunetă şi o roşcată – în mărime naturală, dacă eu, copilul de trei, poate patru ani, eram etalonul. Mie îmi era dragă roşcata, căci avea un quelque chose în privirea-i hoţomană de smarald care nu-mi dădea pace. Şi pentru că mama nu voia ca cele trei domnişoare în miniatură să cadă prea des în mâinile mele, le încuia în dormitorul ei. Mi-era ciudă că prietenele mele erau pedepsite zilnic într-un mod atât de răutăcios de o mamă care nu mă credea în stare de o bună purtare faţă de cele trei domnişoare. Aşa că, de câte ori prindeam ocazia, mă furişam dincolo de uşa albă şi le luam în braţe de ca şi cum era prima şi ultima dată când aveam să o fac. Dar niciodată nu am băgat de seamă că păpuşile întruchipau nişte domnişoare. Purtând rochii de epocă superbe, cu pălării cu boruri largi, cu privirile fardate discret şi obrajii îmbujoraţi nenatural, păpuşile, jucăriile copilului de-atunci, erau, în fapt, nişte domnişoare. Dar eu nu le-am privit niciodată aşa şi habar n-am cum se face una ca asta.

Nu  mi-am dorit niciodată să mă transform în vreuna dintre ele. Ba mai mult, singura dată când am intrat prin efracţie în dormitorul părinţilor mei, fără ca ei să fie acasă, gândurile mele erau strâns legate de îmbrăţişarea celor trei păpuşi, spre a-mi stăvili dorul, respectiv de „echiparea” neadecvată a frăţiorului meu, cu doi ani şi ceva mai mic decât mine, în hăinuţe de fetiţă. L-am îmbrăcat într-o fustă cu volănaşe pe care o iubeam aproape la fel de mult cum iubeam păpuşa cu părul roşcat, l-am încălţat cu pantofii cu toc ai mamei şi l-am pus să se învârtească. Era amuzant. Şi pentru ca năzbâtia să fie deplină, mi-am rujat buzele în roşu aprins. Nu lui, ci mie. A fost singura manifestare  a dorinţei de a fi eu însămi o domnişoară pe care mi-o amintesc. Singura manifestare din copilărie, ca să fiu totuşi cinstită.

Mai târziu, însă, şi cred că se întâmpla în gimnaziu, am început să am complexul fetiţei ce ori nu ştia, ori nu putea să crească. Colegele mele se dezvoltaseră, fizic vorbind, dar probabil că şi emoţional, cu mult mai repede decât mine. Cele mai multe dintre ele începuseră să poarte sutiene, în vreme ce eu nu aveam nevoie de aşa ceva; ele se luptau din răsputeri cu chinurile menstruaţiei, iar eu habar nu aveam despre ele decât din poveştile mamei care mă tot atenţiona, de nişte ani, că se va abate asupra mea o întâmplare ce-i în egală măsură un necaz şi un noroc. Deja ştiam, deşi nu aveam nici paisprezece ani, că eu nu voi avea copii vreodată, căci pentru asta trebuia să intru şi eu în clubul fetelor ce, după spusele colegului meu de bancă de pe-atunci, erau ţâfnoase în anumite perioade ale lunii. Surprinzător, eu eram excepţia de la regulă. Deşi în aceeaşi oală cu ele – evident că nu puteam recunoaşte adevărul ruşinos – eu eram toată un zâmbet câte zile avea luna. Din prima până în ultima. Iar el era curios să afle care mi-e secretul. Acum îl ştii, Mihai, căci, ei bine, abia prin liceu am intrat şi eu în clubul lor. Asta a fost o altă zvâcnire de scurtă durată a feminităţii ce doar zăcea în mine, dar care nu voia sub nicio formă să se arate. Privind spre atunci cu mintea de-acum, pot spune că bine făcea. Mi-a făcut copilăria fericită. Însă atunci nu ştiam.

Fiind înconjurată de oameni ce vedeau tot binele şi frumosul din mine, nu am prea avut, copil fiind, ba chiar adolescentă, complexe. Cel puţin nu unele dezvoltate de mine, din proprie iniţiativă. Slavă Domnului, însă, am avut oamenii potriviţi lângă mine, pregătiţi să dea o mână de ajutor. Fără să vrea, încercând să îşi aline cumva propria suferinţă de a fi depăşit cu prea puţin un metru şi jumătate, mama mă tot ameninţa – glumind, dar tot ameninţare se cheamă şi asta – că nu discută cu mine dacă nu depăşesc un metru şi şaizeci şi patru de centimetri. Şi nu am făcut-o. Nu din încăpăţânare, cum ar crede ea, ci pentru că nici nu aveam un fond genetic favorabil, iar de asta ar fi trebuit să fie conştientă de la bun început, dar nici măcar nu s-a străduit să-mi ofere un impuls. S-au mai văzut copii care, pornind de la aceleaşi premise ca mine, şi-au dat o mână de ajutor prin sport. Ai mei nu au avut inspiraţia asta. Şi-atunci ce vină am eu? Astfel că, nu numai mică, dar şi cu capul mare. Căci o mătuşă, vrând să-mi facă un compliment cu privire la evoluţia-mi spectaculoasă, nu a făcut decât să dea naştere unui al doilea complex. Cică am avut un mare noroc, iar familia mea era uşurată din punctul ăsta de vedere, că dintr-un copil urâţel cu un cap cât un bostan am ajuns o domnişoară decentă care nu mai are capul chiar atât de mare. Pe cuvânt de cercetaş că, deşi l-am avut foarte aproape de mine, chiar şi atunci când l-am purtat printre nori, n-am observat că ar fi mare. Mătuşa mea, în schimb, da. Mama, şi ea. Şi iată cum am devenit o adolescentă frustrată, cu măsură, ce-i drept, şi nerăbdătoare să ajungă o domnişoară preaminunată, cum nu s-a mai văzut.

Iar soluţia pe care răţuşca cea urâtă a pus-o în aplicare a fost ea însăşi o încălcare a unor reguli impuse de o aceeaşi mamă, dar şi un prim pas concret, vizibil, către o uşoară îmbătrânire. Nu mi-am însuşit niciodată tainele machiajului în profunzimea lor, dar mi-am construit cu minuţiozitate măşti menite să mă apropie de idealul pe care mi-l imaginam despre frumuseţe. M-a ajutat şi anturajul, fără doar şi poate, căci de îndată ce mi-am părăsit mediul de până atunci, am revenit cu picioarele pe pământ şi am renunţat la rujul strident. Am redevenit copil, dar unul împăcat cu sine şi cu felul aparte al timpului de a trece.

Mi-am amintit de cele trei păpuşi când am citit despre Thylane acum câteva săptămâni. Thylane Lena-Rose este un copil de doar zece ani. O franţuzoaică superbă ce face furori printre oameni de toate vârstele şi care stârneşte controverse pe care se prea poate să nu le conştientizeze. Nu m-ar surprinde. Cert e că, pozând provocator – cel puţin pentru cei zece ani ai săi – pentru reviste care mai de care, Thylane este un copil frumos, ce aduce de fapt cu o femeie frumoasă prin prisma ipostazelor în care a fost fotografiată şi care ajunge să fie admirat de femei şi bărbaţi deopotrivă. Dar mai ales de bărbaţi care vor vedea, dacă nu au decenţa de a privi cu bun-simţ şi cu reticenţă, o tânără femeie frumoasă care stârneşte. Găsesc revoltătoare o astfel de formă de manifestare a inocenţei unui copil şi mă întreb ce e în capul ei, dar mai ales ce e în capul părinţilor ei. Şi mă mai întreb dacă mama lui Thylane obişnuieşte să ascundă şi ea de mâinile nesătule de jucării ale fetei ei, cum făcea odată şi mama, păpuşi blonde, brunete, roşcate ce aduc a domnişoare sau dacă doar îşi creşte cu sfinţenie propria ei păpuşă blondă, vie, perfectă, senzuală, ce nu aduce cu o domnişoară, ci chiar e una.

Urmăreşte-ne pe Facebook şi pe Twitter
 

Etichete: , ,

Post publicat in data 25 aug 2011 la 01:02in Life.Pentru a urmari comentariile la acest post foloseste feed-ul RSS 2.0. Poti lasa un comentariu, sau un trackback de pe propriul blog.


36 comments
  • 1

    @Maria Ilaș…pe cuvânt,este trist,chiar deplasat,sadic !

    „Și a-mi strivi dorul… :roll: echiparea neadecvată a frățiorului meu…în hăinuțe de fetiță,l-am îmbrăcat într-o fustiță cu volănașe…l-am încălțat cu pantofii cu toc ai mamei…l-am pus să se învârtească…era amuzant” :(

    Nu cumva ai scris tu scenariul filmului din 2006,un film bazat pe un caz real…”A GIRL LIKE ME:THE GWEN ARAUJO STORY”…

    Când un băiețel Eddie Araujo s-a dorit, după ce surori și verișoare l-au îmbrăcat în fetiță,făcînd ”cadoul” cel mai deplasat la petrecerea bunicului lui :roll:

    Devenind „gay”…de fapt s-a născut băiat cu creier de fată…singurele cazuri de „a te naște gay” și ce trist a sfărșit… :(

    „complexul fetiței…colegele începuseră să poarte sutien…ele se luptau din răsputeri cu chinurile menstruației…” :oops:

    Oh,Doamne…ce subiect :roll: …când alte fetițe le vin ciclul menstrual, nu răd 30 de zile din 30/pe lună…plâng 30 din 30/pe pe…pământ !

    Vine timpul basmalei,hijabului,scarf,burka…și bineînțeles al măritișul :(

    Poate de aceia, Sarcozy a interzit în Franța, purtarea acestor accesorii vestimentare ptr. valorificarea franțuzoaicelor-păpuși gen Thylane… ??? ;)

    alt Seva Tudose
    2011-08-25 02:18:17 | Raporteaza
  • 2

    Cred ca numai cineva care a avut o adolescenta fara visuri si fara putina imaginatie poate face un comentariu precum cel de mai sus. @Maria Ilas – felicitari pt ca expui asa frumos niste momente atat de intime din copilaria si adolescenta ta :)

    alt Daniela.Botea
    2011-08-25 08:59:04 | Raporteaza
  • 3

    Thylane mi-aminteşte de Irina Ionesco şi fiica ei, Eva. Mă rog, să zicem că erotismul nu e atât de accentuat, dar…

    alt Nora
    2011-08-25 12:11:34 | Raporteaza
  • 4

    lolite, lolite…

    “Nici nu s-a oprit bine masina ca Lolita mi-a zburat pur si simplu în brate. Nu îndrazneam, nu îndrazneam sa ma las în voia patimii – nu îndrazneam nici macar sa-mi dau seama ca acesta (dulcea umiditate si focul pâlpâind) era începutul vietii inefabile pe care, ajutat cu dibacie de soarta, am vrut sa o fac posibila – nu îndrazneam sa o sarut cu adevarat si-atunci i-am atins buzele fierbinti, întredeschise, cu profunda evlavie, sorbituri mici, fara nimic scârbos; dar ea s-a rasucit nerabdatoare, si-a apasat gura pe gura mea atât de puternic, încât i-am simtit dintii din fata si m-am împartasit din saliva ei cu gust de menta. stiam, fireste, ca nu e decât un joc inocent, un crâmpei de bufonerie adolescentina, care imita cine stie ce simulacru de aventura romantica si întrucât (asa cum va vor spune atât psihoterapistul, cât si siluitorul) limitele si regulile unor asemenea jocuri de fetite sunt fluide, ori, cel putin, au o subtilitate copilareasca greu sesizabila pentru partenerul matur, m-am temut îngrozitor sa nu merg cumva prea departe determinând-o sa bata în retragere dezgustata si înspaimântata…”

    alt andreea
    2011-08-25 12:54:18 | Raporteaza
  • 5

    aveam varsta lui thylane,ma apropiam de 11 cand mi-am pierdut eu inocenta copilareasca si am facut primul pas catre ”a deveni femeie”.am plans am crezut ca sunt bolnava si voi muri.m-am ascuns sa nu ma duc la scoala de rusine.iar mama m-a luat si m-a pus ca la ginecolog,m-a ”consultat” si cu o privire mirata mi-a spus: -n-ai nimic,esti bolnava.eram foarte curioasa.cum?si bolnava si sanatoasa? in ziua aceea nu m-am dus la scoala si am stat langa mama toata ziua.ea mi-a spus cate ceva despre ce inseamna sa fii femeie.

    partea proasta e ca in acelasi timp am invatat si primele lectii despre sexualitate.imi era groaznic sa fiu singura din clasa cu sani, cu solduri.eu vroiam sa ma catar in copaci sa alerg,sa sar coarda cu toti copiii.nu sa fiu acostata pe strada de baieti cu mult peste varsta mea care sa imi ceara numarul de telefon,sau barbati care sa imi ofere acadele.nu doresc nimanui asa ceva.din fericire am crescut repede si emotional incat sa fiu echilibrata si sa ma pazesc de toate lucrurile urate pe care le vedem mereu la televizor,la stiri, etc.

    ea este o mama inconstienta,mama lui thylane.si maria ai dreptate :”îşi creşte cu sfinţenie propria ei păpuşă blondă, vie, perfectă, senzuală, ce nu aduce cu o domnişoară, ci chiar e una.”

    alt octa
    2011-08-25 13:15:51 | Raporteaza
  • 6

    @Daniela.Botea…cred că ai dat-o în bară cu mine…eu „o adolescentă fără visuri și puțină imaginație” :roll:

    1- De la 12 ani frecventam cursuri de dansuri populare și moderne în București.

    2-Concomitent studiam clase de franceză,engleză,germană și rusă…dorind să fiu un„poliglot” dar germana nu s-a lipit de mine și de rusă m-am lăsat.

    3-Corespondam cu artiști și căntăreți celebrii,eram un fan al fotografiilor cu autografe:Elvis Presley,The Beatles,The Rolling Stones,A.Celentano,Salvatore Adamo, Sheila, Milva,Mina,Dino,Richard Anthony,Johnny Holiday, Sofia Loren,Antoine,Jean Paul Belmondo….mă opresc aici.

    4-Clase de pictură,clase de mănuirea păpușilor marionete.

    5-Colecții de fotografii,timbre.

    6-Vizionarea fiecărui film apărut pe piață(să am bani, în vacanță munceam noaptea la Fruct-Export pe la gara Basarab,ambalând fructe și legume,așa făceau copii și adolescenții pe vremea mea…cei cu visuri :lol:

    7-Acel film”Vinetou” cu Pierre Brice m-a zdruncinat din temelii…de atunci s-a cuibărit în sufletul meu,gândul emigrării…peste ani…da…acum pășesc,conduc prin munții Appalachian din USA…nu,nu ca indiancă :lol:

    alt Seva Tudose
    2011-08-25 14:36:21 | Raporteaza
  • 7

    @Seva Tudose: Nu ţi-am putut descifra primul comentariu, din diverse motive. M-am lăsat păgubaşă.

    @Daniela Botea: Ceea ce povestesc aici nu e, din punctul meu de vedere, atât de intim precum alte poveşti pe care nu le-aş spune niciodată într-un astfel de cadru. Aici apar doar frânturi care se vor spuse. Dar… îţi mulţumesc mult!

    @Nora: Dacă e ceva ce-mi place mult la tine este faptul că, ori de câte ori îţi citesc comentariile pe undeva, învăţ ceva. Acum, de exemplu, am descoperit-o pe Irina Ionesco. E mare lucru, foarte mare!

    @Andreea: La fel de revoltată am fost şi la descoperirea Lolitei. Exact!

    @octa: Mama mi-a povestit dinainte. Cu lux de amănunte, chiar. Doar că, fiind singură în tabăra mea, am luat-o ca pe o problemă. E adevărat că acest penultim pas în desăvârşirea mea ca femeie mi-a adus mai apoi ce n-aş fi visat înainte, iar de aici povestea se aseamănă cu a ta.

    @Seva Tudose: Cu limba rusă m-aş încumeta şi eu la o luptă dreaptă, să văd care pe care. Păcat că ai renunţat.

    Maria Ilaș
    2011-08-25 16:26:09 | Raporteaza
  • 8

    @Maria Ilaș…poate primul meu comentariu,a fost un afront(acum îmi dau seama) dar articolul tău este așa de simplu,copilăresc,precum Romeo și Julieta… :P

    Poate faptului că eu am fost un copil precoce(prea matură ptr.vârsta mea)iar tu ai fost un copil„protejat,cocoloșit „de vicisitudinile vieții contemporane ale timpului…”

    Poate mă așteptam la ceva mai cu greutate…Zdrasfițe :D

    alt Seva Tudose
    2011-08-25 21:19:29 | Raporteaza
  • 9

    Citit primul fragment.. plictisitor text.

    alt Adrian G
    2011-08-25 22:09:32 | Raporteaza
  • 10

    @Seva Tudose: Dac-aş zice ce este, de fapt, un afront, aş transforma discuţia în exact ceea ce capătă restul articolelor de pe-aici. La trei, patru ani ştiam să scriu (e adevărat, cu majuscule, dar mă semnam lizibil), să citesc, un pic mai târziu am învăţat să socotesc, începând cu clasa a doua am făcut timp de patru ani cursuri de pictură pentru că am fost în clasa întâi singurul copil dintre peste patruzeci de ţânci care a avut media nouă la desen, şi tot începând cu clasa a doua am început cursuri de limba engleză la Clubul Elevilor din oraşul meu de supărare că prima limbă străină a clasei din care am făcut parte era franceza. Hai să nu ne înjosim chiar aşa, cu un CV al performanţelor din copilărie, că nu are nici un rost, dar nici vreo relevanţă pentru ceea ce am scris mai sus. Iar dacă ţi se pare uşurel ce scriu, nu-i problemă, ai de unde alege treburi mai serioase.

    @Adrian G: Bine-ai venit, bine-ai plecat.

    Maria Ilaș
    2011-08-25 22:29:34 | Raporteaza
  • 11

    @Maria Ilaș: poate arunci cu ceva dupe mine pt ca scrisul tau e naspa. cica – chestiunea – zicea Adrian Marino se cheama “terorism intelectual” .

    alt Adrian G
    2011-08-25 22:38:24 | Raporteaza
  • 12

    erata: pt ca textul tau

    alt Adrian G
    2011-08-25 22:39:01 | Raporteaza
  • 13

    @Adrian G: DUPE tine, n-arunc cu nimic, dacă nici tu nu arunci cu nimic DUPE mine. Dar promit să te caut cu alai la următorul articol, că poate te cuceresc altădată, dacă acum am dat-o-n bară.

    Maria Ilaș
    2011-08-25 22:50:53 | Raporteaza
  • 14

    @Maria Ilaș…ai dreptate, acest forum blog este citit și de câtre adolescenți…scuză-mi intervenția…mă duc acum la un azil de bătrâni să împărțesc prăjituri…așa să fie de bogdeaproste… ;) acolo mă simt mai pe largul meu…mai apropiați de vârstă ;)

    alt Seva Tudose
    2011-08-26 17:39:12 | Raporteaza
  • 15

    @Seva Tudose: Ţi-ai ales o glumă destul de proastă, părerea mea. Nu ai umor.

    Maria Ilaș
    2011-08-26 18:06:14 | Raporteaza
  • 16

    @Maria…categoric a fost o greșeală a mea, să îmi bag eu nasul în serialul”Saved by the bell”

    Mulțumesc de atenție…mă retrag în iatacul meu…acolo unde îmi șade bine…have fun !

    alt Seva Tudose
    2011-08-26 18:19:25 | Raporteaza
  • 17

    @Seva Tudose: Uite care e treaba. Pe mine mă deprimă (la propriu, chiar nu glumesc) oamenii care comentează doar ca să se afle în treabă şi care sunt ai naibii de răutăcioşi fără motiv. Nu înţeleg cum stă treaba asta, dar poate sunt eu mai tolomacă, habar n-am. Când mi-am luat primele înjurături pe site-ul ăsta, am vrut să renunţ şi nu înţelegeam de ce oamenii ăştia au ceva cu MINE, dar nu fac referire la ce scriu, la cum scriu, la orice altceva care să nu aibă legătura cu persoana mea. Am văzut că aşa stau lucrurile pe-aici. Dacă e să urmăreşti cârnatul de comentariu al oricărui articol, ai să vezi că de cele mai multe ori lumea bate câmpii, nici măcar cu graţie, şi fără legătură cu subiectul articolului. Nu scriu aici pentru că am avut eu iniţiativa, scriu pentru că mi s-a propus. Carevasăzică, cineva a crezut de cuviinţă că m-aş putea descurca. Şi o fac, dacă mă întrebi pe mine. Dacă nu eşti de acord, te invit să o spui. Dar fără răutăţi nejustificate.

    Am răspuns primelor două comentarii ale tale într-un mod civilizat. Pe primul, iartă-mă, mi-a fost greu să-l urmăresc şi să-l înţeleg. Este haotic şi nu este coerent. Spre deosebire de al doilea. Din clipa asta, te-ai simţit datoare să ataci. Mulţumesc, dar nu.

    Ştii cum văd eu oamenii educaţi? Ei bine, atât de rafinaţi şi de decenţi în exprimare, încât te mustră pentru prostiile pe care le faci şi nici nu-ţi dai seama. Iar când o faci, o primeşti cu zâmbetul pe buze. Din păcate, nu prea există aşa ceva pe-aici. Cu mici excepţii.

    De la iatac la iatac, cu drag!

    Maria Ilaș
    2011-08-26 18:35:16 | Raporteaza
  • 18

    Poate acea simțire în defensivă joacă un rol important,eu de regulă sunt iubitoare de pace…așa că te las să mă ignori…Peace !

    alt Seva Tudose
    2011-08-26 18:47:38 | Raporteaza
  • 19

    Dar în altă ordine de idei…cu articolul tău faci parte din diversitate….ptr.toate gusturile ;)

    alt Seva Tudose
    2011-08-26 18:53:16 | Raporteaza
  • 20

    @Maria….să nu crezi un pic,că tu ai fi o tolomacă(vorbele tale)…trebuie să simți pulsul cititorilor că doar ptr.ei scrii,deci dacă nu vrei comentarii,scrie și inchidele la fel Dorin Tudoran ori mai recent Laura Laurențiu… și cu asta basta…I swear ! Is not big deal

    alt Seva Tudose
    2011-08-26 19:00:10 | Raporteaza
  • 21

    @Maria… ??? Da,oameni educați…dar nu uita că ăsta este un blog,și dacă vrei să te consacrezi studiului…o faci cu totul în altă parte…aici ți-ai găsit să îți expui examenul de maturitate” ?

    alt Seva Tudose
    2011-08-26 19:04:53 | Raporteaza
  • 22

    Proasto,

    Dacă n-ai fi proastă, ţi-ai da seama că nu te atacă nimeni “la persoană” decât dacă scrii prost.

    Când una ca tine apare cu un căcat de articol, ar fi culmea să comentezi la subiect. Care subiect?!

    Şi faptul că scrii aici pentru că cineva ţi-a propus crezând că te descurci, nu înseamnă decât că sunteţi doi proşti nu numai unul!

    alt Cosa Nostra
    2011-08-26 19:31:43 | Raporteaza
  • 23

    Nu am timp acum, dar ca exerciţiu, odată, să-mi aminteşti şi îţi voi demonstra pe articol, cu argumente, că eşti proastă.

    Preţ de câtva timp voi dialoga cu tine la subiect, fără insulte şi jigniri.

    Asta ca să nu te mai aud că se comentează pe lângă şi total aiurea.

    alt Cosa Nostra
    2011-08-26 19:35:33 | Raporteaza
  • 24

    @Seva Tudose: Da, iau în considerare şi dezactivarea comentariilor, deşi… unde ar mai fi distracţia dacă nu aş mai avea parte de cuvintele lui Cosa Nostra?

    Permite-mi: eu consacru, tu consacri.

    @Cosa Nostra: Încă unul şi te duci!

    Maria Ilaș
    2011-08-26 19:48:04 | Raporteaza
  • 25

    „încă unul și te duci” ??? vai,sună așa de războinic :(

    @Maria…nu doresc să am parte din igredientele…enjoy him…

    alt Seva Tudose
    2011-08-26 19:55:33 | Raporteaza
  • 26

    @Seva Tudose: Ştie el despre ce vorbesc. Este forma noastră rudimentară de a face conversaţie. El mă jigneşte, eu îl avertizez. La următoarea abatere, îi şterg comentariul. Simplu! :)

    Maria Ilaș
    2011-08-26 19:58:58 | Raporteaza
  • 27

    @Cosa#22… de când și până când, am scris eu vreun articol ???? I*m nobody…

    alt Seva Tudose
    2011-08-26 20:02:57 | Raporteaza
  • 28

    @Cosa #23 și crezi că îți voi da satisfacție :roll: nu mă cunoști…sunt dracul împielițat…

    alt Seva Tudose
    2011-08-26 20:08:48 | Raporteaza
  • 29

    @Maria#26 pentru asta te iubesc…chiar dacă a avut repercusiuni asupra articolului tău…

    alt Seva Tudose
    2011-08-26 20:19:15 | Raporteaza
  • 30

    Iar acum urmează ameninţarea cu flăcările iadului. Şi cum în iad mă aflu deja, de la prima ameninţare, deja nu mă mai înspăimântă.

    Maria Ilaș
    2011-08-26 20:23:21 | Raporteaza
  • 31

    @Maria…dacă ai nevoie de gumă de șters în plus…te pot ajuta…hai pe bune,cu astea nu ajungem la nici un rezultat…it*s the fucking wasting time…

    alt Seva Tudose
    2011-08-26 20:26:54 | Raporteaza
  • 32

    Nu, nu urmează. Eşti mult prea amărâtă pentru nivelul meu!

    alt Cosa Nostra
    2011-08-26 20:29:38 | Raporteaza
  • 33

    @cosa…call my agent fo appointment…

    alt Seva Tudose
    2011-08-26 20:36:20 | Raporteaza
  • 34

    Oh,God I*m having fun….come to me ,baby….

    alt Seva Tudose
    2011-08-26 20:37:57 | Raporteaza
  • 35

    ok.sunt pregătită de orice parașutări…just in case…

    alt Seva Tudose
    2011-08-26 20:48:58 | Raporteaza
  • 36

    PS.a nu se citi: Justin case…

    alt Seva Tudose
    2011-08-26 23:08:24 | Raporteaza

Comentează

Pentru a aparea comentariul dvs direct pe site, trebuie sa va inregistrati, sau sa va logati daca aveti deja un cont.
Comentariile anonime vor intra in moderare


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici

ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari pagina personala
M-am născut fără să plâng și abia respirând. Spre disperarea maică-mii, se înțelege, care m-a văzut la câteva ore de la naștere, vânătă și deloc sociabilă, motiv pentru care n-a fost niciodată prea sigură că sunt a ei. Până prin liceu, când, verișoare de-ale ei ce n-o văzuseră vreme de aproape 20 de ani, iar pe mine niciodată, m-au recunoscut ca fiind a ei. Ca să compensez tăcerea primelor ore de viață, m-am pus pe vorbit. Mult și nu neapărat bine. Din nou, spre disperarea aceleiași mame. Și-am trăncănit cu înflăcărare, transformându-mă, fără a mă da de trei peste cap, în bufonul de serviciu gata să facă pe dracu-n patru pentru o tentativă de zâmbet.
» citeste biografia

Cele mai recente

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Ce fac prietenii tăi pe Pandoras

Ultimele comentarii

  • 1Beautiful Chinese Music【9】Traditional www.youtube.com/watch?v=DuHMCFYIC9E...
    alt limbricul roz bon bon la La American Pie se râde
  • 2@Florentina Mușat,încearcă să-ți descrețești fruntea(duce la riduri) uite-te la video-clip-ul acesta de mai jos:youtube.com/wat../ ...
    alt Seva Tudose la La American Pie se râde
  • 3@Aureliano Buendia, nuș de ce dar eu nu am o asemenea senzație de excitare sexuală, când citesc articole despre plăcințele?! :roll:...
    alt limbricul roz bon bon la La American Pie se râde
  • 4Tanita Tikaram - Ancient Heart (album 1988) https://rapidshare.com/#!download|59p12|399524412|Ancient_Heart.rar|102658|R~2A584AC358A4DE1755916F9240867968|0|0 :mrgreen:...
    alt limbricul roz bon bon la La American Pie se râde
  • 5Nu stiu ce are placinta americana cu Harap Alb, ca nu am vazut niciun film din vestita serie .Dar am asa, de fiecare data cand iti citesc articolele, o senzatie de excitare sexuala. Cam cum aveai tu,...
    alt Aureliano Buendia la La American Pie se râde
  • 6@goco, Tanita Tikaram - Good Tradition link pentru coborât: beemp3.com/inde../ :mrgreen:...
    alt limbicul rozaliu la La American Pie se râde
  • 7Chaplin - The Dictator Speech www.youtube.com/watch?v=Z4UhJpviVYg...
    alt limbicul rozaliu la La American Pie se râde
  • 8@goco, ști ce zicea Mahatma Gandhi înainte să apuce să-l omoare sataniști?! Că este o nerușinare din partea unui bărbat ca să se uite fix în ochi unei femei pe care nu o cunoaște (care nu îi este apropiată...
    alt limbricul rozaliu la CSM ne pregătește ceva
  • 9Fiindca la şerpele Anei Barton nu mai incape lumea, pun aici o piesa cu mentiunea ca varianta integrala n-am gasit-o nicaieri si prin urmare am suit-o de unul singur. Fac o tragere grosolana la tema zicand...
    alt goco la La American Pie se râde
  • 10m2film.dk/flegg../ ...
    alt goco la Dă şarpele!
  • 11@Oare, goco! Adevarul care ți-l scriu eu e că justiția legată la ochi este o jertfă de factură satanistă! E prea vergină și sexy justiția sta ca să nu fie facută poștă. Nu-i așa! De aceia am legat-o la...
    alt limbricul rozaliu la CSM ne pregătește ceva
  • 12Da' pe mine filmul m-a dezamăgit profund. Mi s-a părut o mare pierdere de timp. Aceleaşi glume, aceleaşi banalităţi... Film comercial - e tot ce pot să spun. Sincer, nu l-aş recomanda... Mai bine vedeţi...
    alt Very Happy la La American Pie se râde

© 2010 pandoras.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M

REALITATEA.NET

Realitatea.TV Realitatea.WEBTV Realitatea.FM Realitatea.MOBI
VoxPublica Pandora's SportVox MartorOcular B365

MONEY.ro

The Money Channel Money Express Standard Convertor
Antreprenor.net CodFiscal.net BrokerulZilei.ro

Parteneri

PUBLIKA.MD TPU IQads
SMARK AutoNovo 2Auto
© Realitatea Media - Divizia Online / Grupul Realitatea-Catavencu
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!