Iertarea nepăcatelor

în sfărșit și eu odată prima(pe urmă citesc tot)

Profetic eseul asta al tau. Daca mai tine mult criza asta chiar ca ajungem sa mancam lemne!

Seva!!!!!

Aşa, Seva!

Sveltana (!),

Ba nu! Că ale mele sunt lemne dulci, jurnalistofilo!

Lemnul cel bun şi binemirositor, ne(re)cunoascut de cariul cel veghetor.

Sveltana, hm, ma complimentezi!

Doua cimpoaie iconoclaste

Pandeau sa-si vare sula-n coaste…

Cum să nu, filiformo?

Ia, să citesc şi eu ce-am scris!

Acum dacă tot m-ai întrebat,dacă am mâncat lemn….mda…lemn dulce este afrosidiac

Seva, Seva,

Orice lemn e dulce şi îndestulător. Dar dacă zici tu lemnul-dulce (planta) e un afrodiziac, eu cum şi de ce te-aş contrazice?

@Ana,

da lemnul dulce Glycyrrhiza Glabra L. familia leguminoase (se folosește rădăcina(radix Liquiritiae)

în franceză este: Reglisse,Bois doux

în germană: Sussholz

în maghiară: edersgyoker

în rusă: salodka golaia

serios, este stimulant al organelor sexuale dar…

este și ptr. bronșită,traheite,faringite,afecțiuni urinare,reumatism,constipație.

Seva,

Ana,

da, afrodisiac(afrodiziac) nicidecum afrosidiac

Seva,

Eu m-am ruşinat de traheite, faringite, bronşite. Atât de departe, soro?

Ana, de ce roșești

păi,nu știi că sunt restaurante unde tot meniul este bazat pe afrodisiatice ? țelină,fenicul…

@Ana acum tu mă faci să-mi fie rușine… păi da,stimulent sexual dar fără nici o legătură în”stimularea traheelor,faringilor… în scopuri sexuale”

mare hoață ești,ai răstălmăcit vorbele mele,te referi la oral sex

Tu esti cu filetul pe invers. Cum naiba ii asta cu “iertarea nepacatelor”? Hai sa incerc o paralela: “iubirea nefemeilor” “bandajarea locului unde nu exista rana” )))))))))))) )))))))))))))) ))))))))

N-am citit! Am ramas blocat in zona titlului (stept sa vina Joiana sa ma s|_|ga pt ca vad ca nu are activitate). Bun! Sa ma comport ca un om matur! Intr-o situatie incalcita, titlul poate . da-l raq. nu imi mai pierd vremea pt ca.. precis tot bombanesti dinastea intoarse cu pasarica la deal.

Complexitatea formularilor nu este specifica marilor scriitori. Intentia scriitorului (intreg la cap) este de a incerca sa se faca inteles. Ingreunarea textuala nu aduce cititori. ok! Inteleg! Nu vrei cititori! Pai.. nici nu ai cum sa ai cititori din moment ce le invarti ca la Braila. Nu toate femeile complica lucrurile (aici sunt rau) pt ca.. exista si practicanti ai scrisului, din partea masculina, care complica lucrurile. Eu.. spre ex.. in urma cu vreo 3-4 ani ma certam cu aia mai batrani care imi spuneau ca le ermetizez prea tare… si… omul se uita ca vitelu la poarta noua la textul meu. Mi-am zis ca.. astia e prosti si din cauza aia nu inteleg ce am vrut eu sa spun. Ma credeam un mic geniu neinteles. In realitate, nu ma exprimam eu corespunzator. Geniul nu avea nicio treaba cu faptul ca io aveam un ego mare cat casa poporului. Siiiiiii… au trait fericitz pana la adanci tineretze. mda. In parodiere sau in ironie/auto-ironie cred ca aceasta (nush daca ii intr-adevar o figura de stil – naiba le mai tine minte pe toate – eu tre sa-mi castig si painea cu sudoarea fruncei – nu pot sa stau calare pe litere toata ziua) inversare a cuvintelor sau a expresiei este mai potrivita decat in abordarea unui subiect serios. Da… se prosteste – in prosteala – ii inestetic sa te comporti ca in biserica. Deci: cred ca intelegi ce vreau sa spun si ca.. scopurile mele sunt cele mai mobile

Până atunci, eşti prost de bubui. Şi milog!

Fara argumente credibile – in fata mea – nu ai ce sa cauti. Fac pipi pe bombanelile tale. Mediocrule!

hmmm. Unde dai si unde crapa. pwla mea de redusi.

ma retardatule. Discuta despre titlu, bag ceva in gati la mamica ta. Te tot fasolesti aicia. Cu femeile.. poate ca iti merge da.. eu te chish in freza!

Adrian G,

vezi ce patesti daca lasi garda jos? Ai avut si tu un moment sincer de slabiciune si poc, una-n făţău! Dusmanu’ sta la panda!

Ce apreciat erai tu de catre unii pe vremea cand le ziceai “jet la turci”!

NU-I EXPRESIE FOLOSITA DE MINE. Da.. ce am patit? Ce-i nou in abordarea acestui pacalici cu tenta nazista?

@ Ana – “Când mi-e dor, mi-e frică. Şi ţie. Recunoaştem?”

da

“Te-ntorci la tine?

Te mai vrei?”

da

“Pe mine mie reda-ma”

Da, Alin. Asta era. Nimic nu iertăm mai greu decât necurajul nostru, neîncrederea în instinctul sănătos care spune întotdeauna încotro s-o iei şi cu ce fel de paşi.

Iar şpanul ăla înfipt în carne roade, roade, ca viermele neadormirii.

Şi nu e vreo ruşine să chemi lângă tine un aproape care să-ţi scoată cu degetele lungi fierul din carne. Că poate-ai obosit. Durerea oboseşte. Începe el, continui tu. Sau amândoi. Întru vindecare şi bun început.

uite, textul tău e unul din acelea care mă lasă cu un gol în burtă. şi pe urmă umblu aşa cîteva zile la rînd, nepansată, supurînd, cu copci şi fire atîrnînde.

mă întreb cum umbli tu. ţi-o fi mai bine, post-scriptum? brigadă pre-crime ce eşti! tu nu te-ai săturat de bărbaţi şi de veşnicele războaie mute? eu cam da. azi sînt foarte obosită.

Noraaaaaaa! unde eeeeşti?!!!

Muză,

Ce bărbaţi?! E fără sex, divină femeie!

Te-ai proptit în preludiu?

Iar eu mă sculai de dimineaţă, certată-berechet şi pe toată degeaba, şi l-am refăcut. Am mai scris un paragraf, credeam eu, lămuritor.

E doar mâna aproapelui, cu umăr cu tot, şi o scoatere din letargia fricii celei de toate zilele. O încurajare.

Acolo am fost şi eu, de-aia ştiu bine gustul, şi le spun tuturor că e drum de plecare din asta. Numai să ne-ncălţăm bine pentru el, să ne-mbrăcăm cumsecade şi să luăm tot curajul ca merinde.

Acolo am fost toţi, fie că recunoaştem, fie că nu. La un moment dat, toţi.

Bărbaţi, femei, ba chiar şi copii.

Eu am stat ani mulţi în starea aia. O ştiu pe dinafară. Ştiu cât e de greu de dus. Mă pot atinge oricând de ea fără să mă tem. Asta am şi făcut aseară. Pentru că ştiu cât e de rea. Şi-am vurt să spun că ştiu şi că e rost de vindecare. Atât. Un pic de credinţă şi se-aşterne drum.

Muză, muzică,

Şi tu mă cerţi? Şi-aşa abia-mi revin după muştruluiala din creierii dimineţii. Uf, ce v-am făcut, fraţilor? V-am iubit şi-am uitat să vă şi pup? Cred că asta este.

Fireţi ale naiba de muieri.

ţi-am mai spus eu ţie, odată, cum e cu oglinzile. tu oferi oglinzi. lasă-le aşa, nemobilate.

şi, ooooof, numai la preludii şi sex nu mă gîndeam, ci la războaie civile. mă bucur că te găsesc în armistiţiu, momentan.

Nu sunt în armistiţiu. Deloc. Niciun război. Ba toată dimpotriva.

Doar că, bine fiindu-mi mie acum, mi-am amintit cum e nebinele. Şi-am simţit nevoia să spun că se poate. Că nu sunt doar eu pe lume. Nu sunt buricul Pământului. Mi-a venit să urlu vorbele astea: hai, că se poate, hai, că ştiu cum e, hai, că e cineva lângă. Dar hai odată! Mişcă-te!

I-or trebui cuiva, muză. Cuiva care se sufocă acum sub dărâmături de durere. Ştiu că l-am scris de dinăuntru, dar asta pentru că am fost acolo, nu doar am adulmecat locul. Am fost în el ani mulţi şi răi. Dar e mai mult decât încurajare, mai mult decât speranţă. E credinţă, muză. Adicătelea, mai mult decât încredere.

Un fel de iubire, dacă mă laşi. O palmă de iubire.

Iată-mă-s!

Logica, dreptatea, frica de ridicol, zang-zang.

Muză,

Cosa ne iubeşte! Poate ne-arată şi ghioceii. De mult n-am mai auzit ceva aşa frumos de la el: Fireţi ale naiba de muieri! M-a uns pe suflet. Mulţumesc, Cosa!

Nora,

? (zang-zang?)

ne iubeşte pe dracu’…

Eu aşa am citit. Un fel de dragoste apofatică.

Zang-zang. Ce, crezi că e uşor să ai mereu de gât lanţurile astea? Şi să ştii că nu poţi fără?

Aşa, Nora, şi de când e uşorul teleologic?

Şi, mai ales, pentru cine?

Da’-mi place: zang-zang!

A, Nora, uitai să-ţi spui. Am scris nepăcatele ascultând continuu Nicolas Jaar – Mi mujer. Săru’ mâna!

Cand mi-e dor, mi-e frica. Dar inot!

Madison,

Şi nu-n aval, ci-n amonte. Aşa-i?

Intotdeauna catre izvor! Altfel, de unde provocarea?

De nicăieri, că sunt şi de-alea false, dar deloc mai puţin extractoare de energie. Da, ai drepate tu. Nu neapărat drumul, dar întotdeauna sensul lui, nu?

Mie mi-e frica de durere. Dar rau! Prefer de cele mai multe ori sa fug…

Cu un aproape asa ca tine, cred ca mi-ar fi totusi mai usor.

Mulţumesc, Dana!

Nu sunt prea grozavă. Ba chiar dimpotrivă. O pacoste. Ar trebui întrebaţi cei care s-au odihnit de durere în braţele mele. Dar ştii ce-ţi vor spune? Că au stat pe lemne noduroase, că li s-a urlat în creştet şi că au fost somaţi să se ridice. Că le-am dinamitat urechile aşa: Scoală, Lazăre, că n-a venit vremea ta! Iaca, mărturisesc!

Că ar fi vrut să fugă şi de mine, dar n-au avut norocul ăsta. Că le-am fost aproape la fel de aspră ca durerea. Şi că m-au înjurat pe din afară şi mult mai rău pe dinăuntru. Dar, poate, îţi vor spune şi că, odată trecuţi de pragul durerii, au venit în braţe moi, cu răsuflare caldă, cu vorbe şoptite şi că, până la urmă, au înţeles jocul falsei asprimi.

Deci nu sunt chiar sofaua cea mai moale.

Dar fugile se-adună, ca o colecţie cumplită de lipse mici şi mari. Se-adună la un loc şi sapă. Şi îndârjesc durerea. Rana e zgândărită permanent. Fuga adânceşte răul. Că-l ia cu ea oriunde pleacă. Mai multe fugi…

Totuşi, nu pot să nu-mi amintesc de Rada, la doi ani:

Mami, ia-mă-n braţe, să mă treci de supărare!

Sau: Dă-mi şi mie ciocolată din mâna ta, să-mi treacă nervoasa!

Bref: şi de una, şi de alta. Depinde de… client.

Aoleu, Ana, zici că eşti întâiul duhovnic al neamului.

Nciodată, Nora! Ăl mai de-a-ndoaselea, da. Duhovnicilor ca mine li s-ar retrage hirotesia. Crede-mă.

Sunt ca o hydră. O medee. O ce vrei tu, o furie neagră, na! Ce duhovnicie?

Tu mă iubeai, iar eu, ca întotdeauna, nu-mi dădeam seama?

Iar eu cu neamurile, Nora…, mă ştii doar…, mai subţire. Eu, cu… unităţile, cu item-urile.

Aşa să fie? Nu ştiu, eu n-am văzut duhovnici decât în filme şi cărţi.

Şi credeam că aşa fac, jap, cu o palmă, ţoc, cu alta.

youtube.com/wat../

Ia stai niţel! Eu îţi spui cum ar trebui să fie, nu cum sunt (unii). Ca să fim bine înţelese. Şi suntem, nu?

LIMBI.LIMBI. LIMBI.. NU VA DATZI?

Foarte mişto! Mersi, Nora! Nu-i ştiam.

Iar asta de-o găsii m-a făcut praf.

Mai ia! youtube.com/wat../

Şi mie mi s-a pus pata rău.

Cră-pău!

N-ai dat refresh! Nu-mi vine să cred!

Nu dădusem.

Îmi sunt propriul duhovnic,sunt doar o părticică unică din cosmos,nu-i așa ? Chiar dacă sunt cuprinsă în valul haotic învârtindu-mă în cercul neandului. Dar am propriul meu ciclul de rotație în jurul persoanei mele.

Ca ființă unică,mie rațiunea îmi domolește provocarea,iar când provocarea a fost mai puternică decât rațiunea(chiar fiind îngenunchiată fizic)reversul este,că forțe necunoscute mă încarcă,alimentându-mi sistemul de apărare

Imunitatea mea refuză să dea satisfacție,cu cât mă îngropimai mult în nisip,cu atăt sunt mai sus,liberă. La un moment dat nu mai simți durerea fizică,transformăndu-te într-o forță,umilindu-ți adversarul.

Sufletul niciodată nu poate fi biruit,asta dezarmează cel mai feroce dușman,și parcă tot ție ți se face milă, atunci când vizibil se recunoaște învins !

De parcă mi-ar mai fi trebuit şi motive să te iubesc, Seva!

Da, femeie frumoasă, numai că nu toţi sunt forţe/torţe, aşa cum eşti tu.

@Ana,

exact cum lumina se trece de la o lumânare la alta,de ce nu și forțele ?

Ba da. Numai să vrea amândouă, Seva.

Exact cum crezi trup și minte,conștientă de Invierea Domnului Iisus Cristos prin primirea luminiței…asta nu îți dă forțele necesare să ridici fruntea sus,îmbărbătându-te singură ?

Seva,

De data asta nu e vorba despre mine. Dar a fost cândva. De-aia ştiu prea bine cum este gustul ăsta de şpan din piele.

Nu ţi-aş putea spune de ce, dar pur şi simplu mi-a venit aseară gândul, singur, pe zăpadă, că sunt oameni pe care-i doare. Lor le-am scris. M-am dus în locul ăla ştiut şi le-am scris de acolo. Nu de deasupra, nu de lângă.

Apoi, să nu uităm că sunt şi oameni care nu cred în Dumnezeu, Seva. Şi pe ei îi doare. Cu toţii sunt oameni. Cine sunt eu, ca să-i împart şi să-i despart? Să-i pun în sertăraşe? Nimeni. Eu le spun tuturor poveşti. Şi nu e decât o fereastră aici: găsesc ceva din ei în ele sau nu.

Nu-i loc de judecată. Nu la mine. Că n-am balanţă şi nici greutăţi.

in primul paragraf al meu la#55,cred că am spus ceva de preferința fiecăruia de face parte dintr-un sistem(Calea Lactee,planetele,soarele nostru,versus credința,indiferent de ce coloratură,creștină,musulmană, hindus-budistă…)

și a fi doar un asteroid,pierdut între galaxii,versus(cei fără nici o credință, doar știința antigravitației ! Asta nu înseamnă că cineva este îngrădit de la propria-i dorință de mișcare/existență după propriile reguli.

Eu nu-i împart ori despart,fiecare-i om,alegerea-i de partea fiecăruia și am respect ptr.alegerea lor și nu-i judec.

Dar,vezi tu…de regulă cei care sunt pierduți/călătoresc în spațiu ,sunt cei care sunt asimilați/incluși ori distruși.Legea cosmică…

Aşa, Seva. Iar tu şi cu mine dăm de pământ cu regula aia. De ieri. De azi. Să fie anarhie! Anarhia sentimentelor, (De parcă ar fi vreodată altfel! )

Însă eu mă gândesc doar că din malaxorul ăsta s-or alege cele bune. S-or decanta urâtele de frumoase. Şi s-or strălumina măcar niţel cele inimi supărate.

youtube.com/wat../

Cine a spus că viața este corectă(fair)? iar revin și dacă ai trăi numai spunând adevărul,tot nu ai fi fericit. Nu anarhie dar un pic de muștruluială la timpul potrivit este ca o mană cerească !

Te pup Ana,nu te năcăjî pi*mini e ca și cum aș da cu sare pe rană deschisă,deci mă opresc…te înțeleg.Mi-au rămas reminiscențe de pe vremea când eram Comandant Suprem al familiei Tudose

Să mă supăr eu pe tine?

Cum aş putea? Nu mi-a crescut organ de supărare pe tine. Şi n-o să-mi crească.

Uite o muzichie mişto. Acu’ o găsii.

youtube.com/wat../

@Ana,

o muzichie mișto ? mai făcut să lăcrimez…ah,copilăria mea ? Nu,n-aveam eu pe atunci casă în pom ca Tarzan,ci mă cocoțam taman pe magazia de lemne,noaptea,culcată pe spate ca să pot vedea mai aproape Carul Mare,Carul Mic…

și poate aveam doar o rochiță numai, și de purtare și de ținere,iar bietul toc cu peniță era din ce în ce mai scurt(aveam obiceiul de îl rodeam în timpul orelor la școală)

pune-mi ceva latino,Ricky Martin ori o sârbă drăcească

Uite, Seva, pentru tine:

youtube.com/wat../

@DJ Ana,mulțam !lagune cu ape turcoaz și apus de soare mulțumesc lui Dumnezeu atunci când m-am îmbătat de frumusețea lor…atunci mi-am spus,că n-aș vrea să mai mor !

@edle,edle…unde ești ? Să vezi ce-ai lăsat în urmă…

Uite-l şi pe preferatul tău. Dar mai cuminţel.

youtube.com/wat../

în păcatele mele îmi aflu îndreptățirea căutării fericirii. în nepăcate îmi stă liniștea.

dar, întreb:

poate fi fericirea lumească liniștită?

Nu, Jupiter.

Ce fericirea liniştii mamii ei ar fi aia?

Liniştea nepăcatului?

Şi tribulaţia ce-o mai fi, atunci? Piesă burlescă?

youtube.com/wat../

lemnul dulce mult aduce, vorba Sevei.

@val_one,

da,vorba dulce mult aduce…ești liantul,precum drojdia de bere,în pâinea noastră cea de toate zilele..din țăst !

rușinoaso !

Anaaaaa, ce text, soro! Cata stare. Buna, as zice. Stii, in urma cu multi ani – nu ti-am spus asta niciodata – am simtit tot ce scrii tu, azi, aici. Mi-am luat intrebarile la intrebari si am plecat, pe val de mare, din insulele mici. Cu scoici in pumni. E bestial! Cata speranta! Cat verde-i dinlauntru si simti ca poti. Ca urma pasilor pe nisip e mai adanca, mai clara. Nu se mai sterge. Forta fie cu tine!

E semn de’ncredere. De dragoste. Sa poti calca cu scobitura talpei pe acolo. Fara frica c-ai sa te tai. Acum. Pana si ascutisurile s-au tocit sub cuvant.

Ana, foarte bun text, mia cara. Asta daca n-am apucat sa zic.

Valonaş,

Cum ai zis-o tu! Frumos, frumos… Mi-a fost dor de tine.

I,

Bună, sigur. Că palma de iubire e fierbinte, nu?

Da, de încredere, de credinţă, de dragoste.

“că e timpul ALb AL plecării din insulele mici.”

Am sa trec si maine sea-raaa – cu-n buchet de busuioc DEDICATIE PENTRU JOIANAAAAA! Este ca si cum as incerca sa invat sa vorbeste un copil de vreo 3-4 ani. Intr-un an ajung sa finalizez analiza textului.

“EBA, TATAL TAU NU VREA SA VORBESC CU NOI!

youtube.com/wat../

“încercat de nu mai ştiu câte” Da.. asa “încercat de nu ştiu câte” ce are?

youtube.com/wat../

Ana, ieri am primit un mail fix cu melodia asta a Anei Brun.

Lumea face rotocoale ciudate.

Da, ni se-ntâlnesc gândurile la… cală.

“dar n-am putut (vreodată?)”

youtube.com/wat../

Nora, pe ăştia îi ştii?

“Ne-am simţi bine (şi eu, şi tu)” Imbrobodirea nu tine loc de… nimic. Imbrobodirea este imbrobodire.

Yup.

youtube.com/wat../

“Azi te iau cu mine, să fim doar vidre. Şi eu, şi tu. ”

asta este cu totul altceva. Un punct bine plasat te salveaza de penibil. Ba chiar poti obtine o propozitie poetica. Una soft.. ce-i drept. Dar.. poetica!

“Nu vreaaaaaau sicriu bogaaaat!”

Zada, ţi-am făcut rost de film.

Nu ştiu ce să zic, nu seamănă cu Tarkovsky. E un film rusesc simplu.

Nu ştiu cum să ţi-l trimit pentru că are în jur de 1,5 Gb şi durează cel puţin 13 ore să-l pun şi alte vreo 8 ore să-l iei.

Nu ştiu cum să facem, tu ce zici?

youtube.com/wat../

lemn sună ciudat – e ca si chestia aia “domnisoara esti un soare”

“vreundeva” wtf?

Ce faci, scărmănel? Te mutaşi dincoace? Iar te chinuie cuvintele? Ce-mi arăţi acolo? Ai făcut bătături în buze şi ţi s-au calcifiat creierii? Deh, io ţi-am zis să stai deoparte.

Cosa,

Îl pui pe wetransfer.com.

youtube.com/wat../

Pai ce, tu nu stiai filmul? l-au dat la tv in anii 70, de n ori.

Pune-l mai bine pe desc.ro

Joiana. Aici se vorbesc lucruri serioase. Dincolo filtram. Pardon: flirtam.

youtube.com/wat../

Ma simt cu cugetul incarcat. Trebuie sa fac o marturisire in legatura cu Danny.

Am fost indusa in eroare si v-am indus in eroare, tot ce pot sa spun e ca n-am facut-o intentionat.

Danny al nostru nu e insurat. E divortat. Ala insuratu’ era danny73, asta al nostru e danny67.

Dar, in schimb e fumator si cauta nevasta , nu sex nebun si deviant ca alalalt.

Danny, daca nu te-ai sinucis intre timp, te rog sa-mi accepti scuzele.

Ia uite domnule! Fain! Fraza care incepe cu otrava pune lucrurile in miscare. Pulseaza. Formularile sunt limpezi – EA chiar incepe sa domine prin discurs. Asa mai merge! Ia sa videm.

Ştiu, scărmănel. Deşi corect ar fi fost să spui “eu aicea vorbesc lucruri serioase”. Tu eşti serios singur, nu vrea nimenea să fie serios cu tine. Nu vezi?

Cu alte cuvinte, mai bine te-ai duce în baie, te expui ca prostu’, dacă te arestează ăştia pentru exhibiţionism sau cum se zice?

Sveltana,

Eşti iertată şi izbăvită. Dar cred că va trebui, ca să-i iei durerea, să te măriţi cu el. Venim şi noi la cununie, să vă cântăm Vino din Liban, mireasă!

youtube.com/wat../

Ai punctat magistral, finalul. Da… multa imbrobodeala.

People,

Suntem irezistibili. Să mă pupe cineva. Cu limbi, că stau. Să mor dacă nu stau! M-am decis.

pfiiii!!!

Joiana. Daca tu si inca fo doi sunteti mai animalesti.. vreau sa-ti aduc la cunostinta ca… se iegzista si persoane care practica criticismul. Deci: poti sa mi-o bele.

Mai usor cu pirostriile. Io am 65 si el cauta in intervalul 35-47, . Deci sunt expirata!

Bă, mersi pentru indicaţii, nepricepuţilor!

no, iacătă, marcele

youtube.com/wat../

numai că trebuie să ştii ruseşte. da’, de poetic, pare poetic!

Cu drag, iubitule.

Svelta,

65? Flirtezi. Te fofilezi.

eu sînt în interval.

cineva trebuie să repereze onoarea pierdută a lui Danny Blum!!

Muză,

Pe mine nu mă interesează combinaţia de miri. Tot vin să cânt.

uuu, Doamne pazeste, n-am stiut ca exista si iutub rusesc!!!

Da, bre, Ghermănuţă. Se există. Da’ mai prin colţuri, mai ferit, nu în locuri publice. Nu-ţi dezmierzi tu criticismu’ mai bine la tine în cămăruţă? Lasă perversiunile astea că aicea sunt oameni respectabili, bre.

Bai Cosa, nu te mai chinui sa-l pui sus, ca uite l-au pus rusii inaintea ta. Da’ in schimb, ai putea sa te straduiesti sa pui subtitrarea sa ne desfatam si noi cu filmu’!

Da, doamna Andreea. Da’ foloase sexuale necuvenite tot cred că vrea. L-am văzut eu cum se deda pe feisbuc la tot felul de destrăbălări şi cum se face urmăritor numa’ de fete de aicea de pe Pandora’s. Şi orişicum domnu’ Habarnam tot n-a apărut. Să nu uităm!

ave!

le mulțumesc public tuturor acelora care s-au străduit pentru mine în chestiunea “călina roșie”.

relația mea cu vasili makarîci e una specială:

la începutul anilor ‘70 _ adică în anii de glorie ai “tezelor din aprilie”, pentru cine își mai aduce aminte _ șukșin a fost pentru mine primul rus în care nu am văzut “omul sovietic”.

de atunci, am rămas prieteni.

asta e.

joiana, despre text nu vrei sa mi-l dezmirzi?

youtube.com/wat../

erata: dezmierzi. inca ceva. is curios cum areti. daca areti dupa cum gandesti.. inseamna ca ai o mecla de impins vagoane.

youtube.com/wat../

Du-te, bă, învârtindu-te! Nesâmţâtule! Stai aci şi-ţi bălăngăni prostia! Opsedatule! Numa’ tu te dezmierzi în vorbe că altcumva nu poţi! Poticnitule!

in fapte vreau sa mi-l dezmierzi tu. Concret. Nu asa.. povestit. Cu manutele tale. Dar te avertizez! Trebuie sa-mi si zambesti ca altfel ma spariu.

youtube.com/wat../

aaaiurea!. Joiana e mişto. iacăt-o:

1.bp.blogspot.c../

youtube.com/wat../

Ghermănuţă, nu vrei tu să te joci cu abecedaru’? După aia, îţi promit că-ţi explic “Capra cu trei iezi”.

Doamna Andreea, îuliuuu! Mă ruşinarăţi! Măcar de-aş fi avut ochelarii de soare! Ş-un fular că mă cam trăgea corentu’!

Eu asa mi-o imaginez :

youtube.com/wat../

youtube.com/wat../

Disertatiile tale… din “capra cu trei iezi” dar si din “ursul pacalit de hulpe” pot provoca entuziasm in cercurile de intelectuali de la USR.

youtube.com/wat../

Da, iar ale tale în rândul bucătăreselor de la cantinele sociale. Io zic să te duci la OTV. Eşti şi tu un mister, în felul tău. Să facă domnu’ Dan anchetă pe tine.

youtube.com/wat../

Joiana, de ce tot belesti fasolea? Zambeste macar odata ca sa pot sa ma sting linistit!

youtube.com/wat../

Ana,

youtube.com/wat../

Nu, Till.

Eram numa’ vornicel şi muzicant la nuntă.

youtube.com/wat../

N-am cunoscut-o şi nici nu cred s-o cunosc.

Of, ca ş-aşa e omu’ pe pământ. Ca o trestie în vânt, ca o lumânare pe prispă când bate vântu’, ca un ghermănuţă în copitele mele, ca un şoarec în ghearele pisicii.

Şi te duseşi, Ghermănuţă. Unde-ai fi acuma? Orişicum, sper ca pe lumea ailaltă să găseşi numa’ poiezii clare şi iecsplicite că mult ai suferit şi nu meritai că erai şi tu un oareşce şi-un oareşcât, nu prea mult, pe lumea asta.

Of, ca ş-aşa e omu’. Nici nu ştii. Acuşa stă lângă tine şi culege garoafe din cuvinte, acuşa ia-l de unde nu-i că l-a-nghiţit pământu’ şi l-a-mprăştiat ca pe un găinaţ în ploaie.

Oooooo! Cata profunzime. Asa imi place mie cum plonjezi… in piscina plina rahat. Asa.. din profil.. parca esti barbat. Esti cam dura pentru o femeie. Fefeleaga mea iubita si adorata!

Da.. incearca, totusi, de-mi zambeste. Numa odata!

youtube.com/wat../

si-apoi sa mor. Sau chiar sa mori.

M-a strigat cineva?

Dedicatie pentru Fefeleaga mea!

youtube.com/wat../

lol! Jo-iaaaa-naaaa! Ce-ai patit? Te-ai facut popa?

Nu pe tine, pe mine, fă!

Nu ştii că ne confundă pă seară?

Iar vrei tu băieţii buni? (Că parcă nu ştiai că tocma’ băieţii buni n-are noroc!)

Doamna Fefeleaga, spune-i matale lu’ Ghermănuţă că, până şi la noi în sat, la CAP, am învăţat când se scrie “odată” şi când “o dată”. El la şcoala de frigotehnişti pasionaţi de poiezie n-a învăţat?

3 bucati-bunaciuni ma asalteste! Din 3 tot cade una.

Fa, Joiană, tu zici dă poiesis şi poiein?!

Sice daca nam invatat? Ma inveti tu, zana mea. Ahhhhhh! Ca imediat rupe chemesha de pe tine!

Iar mi-ai luat broboada, sor’mio?

Zenobio, io sunt mai mult cu praxisu’.

Sau cu malpraxisu’?

Îl stingi au îl stingem noi?

Joiana, esti ca o invatatoare care se tot ascunde sub catedra lui domn profesor. AAAAAAHHHHHH!

Bre, mă laşi?

Vezi că astea două e turbate rău, iar Joiana ie o mare doamnă şi domnişoară şi o giornalista dă moare duşmanii pă lângă iele.

Vezi dă treabă, Hadriane, că vine Marguerite păstă tine şi nimica nu mai rămâne.

youtube.com/wat../

Săracu’, el e stins de mult. Dă numa’ dintr-un picior, da’ nu din care trebuie. Ptiu, că dacă mă uit mai bine la el, samănă c-o pungă de tacâmuri de pui.

Duamne Dumnezaule! E drujbalista? Io am crezut ca-i amanta lui Mircea Dinescu! Noa! Astea da stiri!

Ce suflet mare ai. La fel ca galetuta dintre picioare.

Vezi că ieşti ţăran? Faci şi cacofonii, abuzatule.

Ia d-acilea:

youtube.com/wat../

youtube.com/wat../

adica… io il pun pe Michael pe pauza ca sa vad ce mi-ai imachetat aicisha.. si tu iti bati joc de veatza mea?

Cu mine nu vrei, Addy?

youtube.com/wat../

Hei, îmi luaţi pâinea de la gură?

youtube.com/wat../

cine asculta porcariile voastre?

youtube.com/wat../

Fefeleago, să-ţi spui. El nu e mofturos că l-am crescut bine. Când dai tu tocătură la boboci, aruncă-i şi lui acolo ceva. Fă-ţi pomană.

Ghermănuţă, în curând or să râdă de tine şi curcile de pe drum. Le şi văd cum se bat cu aripile în piept de râs când te văd.

Uită-te numa’ ce e aicea: o vacă, o amărâtă, o zănatecă ş-un cal. Şi am făcut mop din tine.

Mai lasă-ne cu concursurile alea. Alea prind doar în satu’ tău unde şi Maicăl e noutatea anului, iar pe Doga are privilegiul să-l asculte numa’ şefu’ de post, lăcrămând peste reclamaţiile de furturi de găini.

Am uitat ca sunt in Romania unde gusturile artistice is prea rafinate pentru provincialismul din Anglia. bag furca in tzatzele tale!

youtube.com/wat../

Ştiu, Ghermănuţă. Furca ţi se potriveşte mănuşă. Eşti om gospodar doară, te descurci cu ce ai. Şi mai ales cu ce n-ai.

Ti-am zis ca nu is dentist sa-ti tot belesti fasolea in fata mea. Mie.. ori imi zambesti.. ori meri in furca mea!

Bă, mă cam plictiseşti. Tu ce ştii să faci? Că până acum nimic nu ţi-a ieşit, poticnitule şi abuzatule, cum bine zice Bator.

Fefeleago, Zenobio şi tu, Bator, mă lăsarăţi cu prostănacul ăsta care visează numai unelte agricole.

)))) Nu mai esti capabila sa-mi faci fata si iti aduci gasca? Bag ceva in capu tau. Esti PNL ista? Cam de atata te duce capu.

La pariu ca esti nascuta-crescuta in mahalaua din Bucuresti! Astia dupa ce apuca oleaca la bani.. is poarta progeniturile prin scoli.. si ajung exact ca tine. Sfatosi.

sau.. ai crescut printre borfasi dar ai fost constransa sa-ti faci o cariera.

Esti buna de sefa la fabrica de imbuteliat pui

@Fefeleaga #163….„Tombe la neige”

Ninge,ninge,ninge,cade zăpada Dar în România cu tona,grămada…

cum supraviețuiți/care vă este viața, surori și frați români,că m-am îngrozit ce-am văzut la TV un necaz nu vine singur

Doamna Seva, mulţămesc, io sunt bine. De fapt, tot satu’ e bine mai puţin Ghermănuţă acilea de faţă. Boscorodeşte toată zâua că i-a rupt crivăţul antena de pe casă şi nu mai poate vedea Tezaur folcloric cu doamna Marioara. În semn de protest, s-a legat de un tufiş în faţă la domnu’ primar. Şi ştii şi matale cum e, că pe tufiş se aia toţi câinii de-a făcut Ghermănuţă al nostru ţurţuri la sprâncene. Da’ el nu se lasă… Io mă mai duc când şi când ş-arunc pe el un lighean de apă clocotită ca să-l mai dezgheţ la cap.

Până una-alta, îi trag o casetă după radio cu şlagăre nemuritoare. Girls Wanna Have Fun with Ghermănuţă, Like a Ghermănuţă, Don’t Cry for Me, Ghermănuţă, Unchain My Ghermănuţă şi Where the Wild Ghermănuţăs Grow.

Te-a batut cineva cu pwla in cap de nu poti sa zambesti?

@Joiana…

în unele țări cum ar fi India, ai fi putut fi un fel de Dumnezeu ! Tratată cu mare respect doar ptr. înfățișarea/îndestulătoarea licoare dătătoare de vlagă/viață…erai mai abitir decât cineva, decât prefectul,primarul,doctorul ori popa satului

eu una dacăaș fi în locul tău ? i-aș trage,orișicui niște coarne,de i-aș rupe …i-aș face din una…nu două…ci ferfeniță !

ai grijă de tine,fato !

Și dacă vreau să impresionez: EMIL HOSSU….actorul meu favorit…Doamne se duc…bardzii…unul după unul !

Seva, bardzii??? Poate bardezii! Adica astia care frecventau baruri de zi!

@Svetlana…nu trebuie să critici un om după…și Elton John a cântat în flacăra lumănârii la stingerea premăritei prințese, Diana Princess of Wales„People*s Pricess”

ce face în partea particulară în afară de pe scenă/platou este doar bussines-ul lui,al fiecăruia

și Ionel Busuioc poate cânta la Scala di Milano,chiar dacă nu are decât 5/6 clase primare

PS.în caz de unii sar ca arși… nu sunt sigură că îl cheamă Ionel…dar de Busuioc …sunt sigură

am scris așa cum am simțit(am scris ășe cum sîmțâi)

„Tăt ășe și tăt ășe” vorba lui Văru*Săndel

Ba-i critic, ‘rar mama lor de boemi eruditi!

da, şi oricine poate scrie pe bloguri, chiar dacă habar n-are de limba română…

Bă, după cum v-am mai spus, de ceeeele mai multe ori nici măcar nu fac clic pe lincurile voastre cu muzică.

Însă m-aş uita cu interes şi plăcere la pozele pe care le-aţi face cu telefonul. Nu ştiu de ce, dar îmi par mai de acum şi mai de pe lângă voi. Mai personale.

Hai să ne apucăm să facem poze şi să le punem aici. Nu multe, una sau două, din când în când – cum e dispus fiecare şi când vede ceva mişto în jurul lui.

Ia, despre asta ce ziceţi?

facem, facem…

da`, sper că avem voie şi cu aparat foto, nu numai cu telefonul.

Voi CHIAR nu v-ati plictisit sa va scarpinati unul pe celalalt ? E obositor fratilor !

Tu oboseşti cam repede. De aia renunţă toate gagicile tale la tine chiar înainte de a le demonstra tu ce neplictisitor eşti.

Aşa că e mai bine că te-ai adaptat situaţiei: tu te scarpini pe tine însuţi. La noi în popor se numeşte labă.

@andreea #185…ai dreptate andreea,mă simt cu musca pe căciulă da, oricine poate fi blogger !

Cosa. Se numeste independenta. Capacitatea de a ramane in picioare fara ajutorul unor lingai pe care ii lingi si tu.

Ghermănuţă, cum mă faci tu să râd, campionul umorului involuntar ce eşti!

Deci, tu crezi că stai în picioare. Bre, tu eşti numai pe sub masă, în patru labe, dar eşti de-atâta timp în postura asta încât nici nu mai ştii cum e mersul biped. Dacă te-ai ridica, ai ameţi dracu’!

“umorului involuntar” poate imi explici conceptul.. pt ca io nu il inteleg. Dar nici tu sau Alex Stefanescu nu stiti despre ce vorbiti. Da’ va place sa impodobiti. Pe langa faptul ca va place sa impodobiti.. va si repetati atat de penibil. A! Am uitat! Si Horia Garbea a preluat expresia. deci: daca nu te superi… poate imi explici cum e cu umorul voluntar sau involuntar ca.. io.. sa-mi bag pwla in voi de literati.. daca mai inteleg ceva.

“stranutatul involuntar” . Io vreau sa berevetez acest concept. Adevarul este ca.. va desfintez! Bag pwla in gurile voastre de prapaditzi!

Îţi explic, Ghermănuţă. Deşi nu prea cred că o să şi pricepi.

Iote, tu, par exampl. Tu eşti convins că eşti ai un argument. Mare, copleşitor, amuţitor. Lumea se uită la tine şi vede un biet limbric, un apendice pe care îl agiţi ameninţător la noi. Ca şi cum un ciuuaua ar încerca să muşte ca un rotvailăr. Ciuuaua nu ştie că-i ciuuaua. De aici, rezultă că stârneşti râsu’ fără să vrei. Deci, e involuntar. Dacă era voluntar, se chema autoironie. Pricepuşi? Nu prea cred.

Unde rămăsesem? Ma-ma. Ma-ma. Ma-ma. Ma-ma.

Pe asta o pricepuşi?

Umor voluntar = autorironie.

Umor involuntar = ? comicarie?

Iubiiiiiiiiiiiiiiii! Unde esti? De ce nu imi raspunzi? Hai draga mea si vorbeste cu mine. maaaam-aaa miaaaaaaa. Te pricepi sa pui accentul cum te pricepi sa pui gurita pe baietasul meu? Imi iexplici sau ba?

Poate ne ajuta cineva ca sa lamurim trebile astea. Totush.. e vorba despre niste cestiuni… serioase. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca… autoarea cocheteaza cu literele. Si.. avand in vedere ca avem un ospete OSPETE de calibrul domnului Fumurescu…. as propune sa discuteishan despre “umorul involuntar”. Expresie handicapata. La fel ca maimutza de Joiana. Ce-i de facut? Cu ce sa schimbam aceasta formulare handicapata folosita de un critic literar ce o scris Istoria lit de la 1940-2000? Cuuuuuuuu ce? Nu de ce! Ca.. “de ce?” am spus acolosa.

Nora… are ditamai capu. Poate sa ne ofere variante.

Acuma pe bune! Atatea p_i_z_d_e intelectuale pe site-ul asta… sa nu gaseasca rezolvare… inseamna ca.. traim o adevarata tragedie!

Uite.. io… va promit solemn ca.. imi dedic o seara intreaga aceleia care o sa rezolve ecuatia. Deci: premiul consta intr-o seara alaturi de shalele mele geniale. Pe castigatoare o las sa ma maseze. 4-5 ore. Daca nu vrea mai mult.. io nu o fortez. Ce-i drept… acuma m-am hotarat sa tin oleaca de dieta. Mananc cereale si ciorba pana imi sar ochile de la loc.

Bonus la acest premiu: o las sa imi gateasca (pe banii ei).

Ghermănuţă, rataşi şi despărţirea aia.

Uof, ce mă fac eu cu tine?

Ma-ma. Ma-ma. Ma-ma. Hai, zi după mine! Curaj, vei reuşi!

Cât despre premiul ăla, la fel de tentantă ar fi o pungă de căcăreze de oaie pisate. Că de balegă de vacă, nici nu mai vorbesc. Deşi e posibil ca şalele tale să fie mai deştepte decât capu’ tău.

“1.1. Comicul involuntar şi umorul

,,Comicul şi umorul” acestea sunt fără îndoială strâns legate, nu numai însă că ele nu sunt acelaşi lucru, dar nu stau nici măcar formal în paralelă unul cu altul. Comicul ţine de obiect, este calitatea acestuia, – chiar şi dacă numai ,,pentru” un subiect, ceea ce e valabil, în adevăr, pentru toate obiectele estetice, – umorul, în schimb, ţine de cel care contemplă sau de cel care creează (de poet, de actor). Căci el se referă la modul cum omul vede comicul, cum îl prinde, cum ştie să-l redea sau să-l pună poetic în valoare. Să nu apropiem aşadar prea mult cele două fenomene raportate unul la altul. Ele sunt atât de deosebite ca muzica şi muzicalitatea, legitatea numerelor şi meşteşugul calculului (îndemânarea în calculul mintal).

În scrierile de estetică, lucrul acesta a fost de cele mai multe ori trecut cu vederea: se obişnuieşte să se pună umorul alături de comic, ca un al doilea fenomen de acelaşi gen; sau el este subordonat ca o specie a comicului. Ambele lucruri sunt false. Omul umoristic nu este comic, nu se râde la el, ci cu el despre altceva, anume despre obiectul umorului său; şi anume pentru că el se pricepe să arate comicul acestui obiect. Ba nici ,,umorul” însuşi nu este comic!”

Mai multe gasesti acia :ebooks.unibuc.r../

man-ma! mannnnn-ma! Draghe Joiana. Io.. te iau pe bota! Si.. inca fo doua pandoreze.. & fug cu voi pana ma plictisesc.

“1.1. Comicul involuntar şi umorul

,,Comicul şi umorul” acestea sunt fără îndoială strâns legate, nu numai însă că ele nu sunt acelaşi lucru, dar nu stau nici măcar formal în paralelă unul cu altul. Comicul ţine de obiect, este calitatea acestuia, – chiar şi dacă numai ,,pentru” un subiect, ceea ce e valabil, în adevăr, pentru toate obiectele estetice, – umorul, în schimb, ţine de cel care contemplă sau de cel care creează (de poet, de actor). Căci el se referă la modul cum omul vede comicul, cum îl prinde, cum ştie să-l redea sau să-l pună poetic în valoare. Să nu apropiem aşadar prea mult cele două fenomene raportate unul la altul. Ele sunt atât de deosebite ca muzica şi muzicalitatea, legitatea numerelor şi meşteşugul calculului (îndemânarea în calculul mintal).

În scrierile de estetică, lucrul acesta a fost de cele mai multe ori trecut cu vederea: se obişnuieşte să se pună umorul alături de comic, ca un al doilea fenomen de acelaşi gen; sau el este subordonat ca o specie a comicului. Ambele lucruri sunt false. Omul umoristic nu este comic, nu se râde la el, ci cu el despre altceva, anume despre obiectul umorului său; şi anume pentru că el se pricepe să arate comicul acestui obiect. Ba nici ,,umorul” însuşi nu este comic!”

man-ma! mannnnn-ma! Draghe Joiana. Io.. te iau pe bota! Si.. inca fo doua pandoreze.. & fug cu voi pana ma plictisesc.

ebooks.unibuc.r../

cu ve ve ve la inceput ebooks.unibuc.ro/filologie/morar/7.htm

bag pwla in el spam

ebooks.unibuc.ro/filologie/morar/7.htm

nu pot sa-ti dau link pt ca imi intra comentariu la spam!

Da’ cu orgasmu’ în braţe poţi fugi?

Hai, zi că poţi. Zi! Sau îl scapi printre falange?

Camelia (alba, presupun). In simbolistica florala se zice ca esti adorabila.

Nu, roşie. Şi sunt secsi, nicidecum adorabilă.

Se inseamna ca, se infrupta – omul – din capsunile de pe tort. Pardon! De pe capsunile asezate pe frisca asezata pe abdomenul tau!

hmmm! Nu-i bine! Ma intimidez cand.. intalnesc o femeie secsi.

Nu, nu-mi place frişca. Fără frişcă.

Doamna Camelia, lu’ Ghermănuţă i-a scăpat şi apendicul printre degete. Ce să mai vorbim de altele…

Joiana,

Nu sunt epicureică, iubito, doar ciocolatică. Spirituală.

Nu m-am gandit daca imi place sau nu cu frisca. Dar.. cred ca ai dreptate! Eu.. numai cu imaginatia… pt ca Joiana m-a tinut in casa cam mult. Din cauza asta am fost nevoit sa gandesc putin mai mult decat normal. Adica.. prin comparatie.. Joiana.. pe langa faptul ca nu-i secsi… nu-i nici prea desteapta.

Adrian,

Nu facem complimente unei femei în prezenţa alteia, dar nici reversul. Este?

Doamna Camelia, io nu mai suport asemenea scârboşenie aicea! Io sunt fată simplă, de la ţară, nu îmi plac perversiunile nici măcar când se zâce că e cu titlu auxiliar, ajutător. Călcă, de eşti bună, viermuşorul ăsta, ţumbucurul ăsta pe căpăţână. Orişicum, altă zamă n-ai să vezi ieşind din el. E uscat ca iasca.

Mi-a spus mie Puşa, fata de la Crevedia.

Eu cred că te iubeşte, Joiana. De-aia te tachinează.

O iubesc. Dar nu asa tare. Joiana nu se pune. Eu nu consider de sex feminin. Sexualitatea ei ii o necunoscuta. Incertitudinea planeaza deasupra ei.. de cand o cunosc.

Aia e sigur, doamna Camelia. Numa’ că nu poate.

Şi acuma io ce să fac? Că doară nu pot să-i cânt în fiecare zi Zboară, puiule, zboară!

Joiana. Spune ca ma iubesti si te lepezi de USR si.. eu iti promit dragoste eterna! Daca imi juri ca nu il mai citesti pe Alex Stefanescu… am sa te cer de nevasta!

E, nu vă certaţi şi voi dintr-o nimica toată.

Tu, Adriane, eşti stârnit până-n gingii tocmai de sexualitatea ei pletorică.

Iar tu, Joiană frumoasă, tot vrei să-l duci la ţară, în câmpuri, să-l ţărăneşti. Dar el e intelectual, ştii. Câte noduri îi mai numeri pe… stâlp?

Iooooo nuuuu maaaaaaai inteleggg! Ii demonstrez negru pe alb ca trebnuie sa ma iubeasca.. si ea nu vrea! Nu mai pot! Nu mai rezist! Tot bine ma tai! Cred ca o sa ma sinucid!

Ma duc si la tara – daca numai asa voi avea acces nelimitat si trafic de peste 20 de MB – la tzatzele ei.

Și când realizezi cât de lung e firul la “telefonul fără fir”, amețești vere.

Jo-iaaaaaaaaaa-naaaaaaaaaaaaaaa!

youtube.com/wat../

Ghermănuţă, bre, începi să fii cam palid. Eşti aşa, ca mămăliga rece.

youtube.com/wat../

ioi ce dor mi-o fo de tine! P_r_o_s_t_u_t_z_a ce esti. Te invatz sa vorbesti? “hu-mor in-vo-lu’-tar”. Desteptilor. Sunetti ca niste oi care se (asa) in lapte.

Nu, Ghermănuţă! Nu şi pace. Prostia ta nu mai e flamboaiantă! Cum era odată. Eşti aşa ca un păsat uleios… că mă şi întristezi.

youtube.com/wat../

“pasat uleios”? poate dezvolti… ca sa te fac inca udata de minune. Hai.. draghe.. ca nu am gaura disponibila. Vrea sa mi-o indes pe tine pe undeva. cum se poate asocia “pasatul uleios” cu inteligenta sau lipsa de inteligenta? Haaaaaaaaaai draghe! Bag ceva in capu vostru de alieni.

Ana, asta de la urma imi place! Pune sangele in miscare.

youtube.com/wat../

Nu dezvolt, bre. Până nu-ţi revii la starea flamboaiantă, nu mai scoţi nimic de la mine. Vezi că io nu sunt doamna aia amabilă de-ţi ţinea lecţii de stil. Io te iau cum eşti: cretin bocnă!

youtube.com/wat../

loneliness remedium _

youtube.com/wat../

Maaaarceeeeel!

Inevitabilus mundi!

io cred ca te-ai rahazit in pantaloni de frica. Abia acum ti-ai constientizat limitele. D’aia nu vrei sa zice nimic la tu.

daca tot se asculta muzica:

ailaviu Joi-an-a youtube.com/wat../

youtube.com/wat../

youtube.com/wat../

ana:

nici eu nu sînt într-o dispoziție prea grozavă, dar văd că tu ești și mai și…

Ana, cu Bitză şi Mafia mai degrabă pe la Dora.

Nu ştii că noi suntem de dreapta?

Mie una îmi stă în gât hip-hopul.

E, Nora. Bitză e Bitză.

Marcel,

Abia mă resuscitez. Mereu cu Paraziţii. Da-i ştersei, că uitasem că sunt niţel cam necenzuraţi.

Luaţi femei!

youtube.com/wat../

nora:

hip-hopul de la noi este cel mai coerent discurs de dreapta al stîngii! că doar nu-i suspectezi de coerență pe rogozanu, ernu, aligică ejusdem farinae…

așa că, lasă stînga să se exprime!

ana:

sînt mai buni nedeparazitați!

Îi las, îi las, ce le fac eu?

Doar că urechile mele au probleme. Dar asta e limita mea, fireşte.

Ana: Alexandrina e o dulceaţă! Burgheză, fireşte.

permiteți-mi, vă rog, să dedic o melodie cuiva de pe aici… dedicația e cu adresă singulară, desigur.

youtube.com/wat../

Ana, primești și de la mine ?

youtube.com/wat../

Sigur că primesc. Ne desfigi picioarele din pământ, da?

Mă găsii eu htoniană nevoie mare cu hip-hopu’ românesc. Da’ mai am şi zile de-astea.