I love you, CFR!

Nu eşti cuminte, Oana. Visezi. Asmuţi romane-n memorie.

Ai olfactivu’ exacerbat.

Mie-mi place cu o căruţă mică, trasă de un măgăruş gri. Nu glumesc. Ai vrut Cluj, ia Cluj acu’!

Ana, Sunt obraznică de-a dreptul! Preferam căruţa, în detrimentul cuşetei! Aş fi respirat, poate, poezie.

Si nu sa terminat cu : “Crima din Orient Expres” ?

PS: Mai faceai si tu un loc … mai luai o pauza-ntre gari … mai dormeai un pic pana la ….Bucale (?) !

Fain scris !

PSPS: Mai bine ramanei cu CFR-istu’ … habar na-i ce surprize poti avea daca te legi la ochi si … dai frau liber ….? …imaginatiei ???

Poezia ca poezia, că nu e musai, da’ ai văzut vreodată ceva mai frumos decât botul unui măgăruş din sudul Dobrogei? Că eu n-am văzut.

Am fost ţinută cu forţa şi ameninţată cu mutilarea când m-am repezit să-l pup.

Slăbiciuni, soro, slăbiciuni, nu ecartamente şi alte paralelisme.

Deşi, fie vorba-ntre noi, imediat după măgăruş vine trenu’. Şi el e doar un mijloc, nu un scop. Când cobor în gară şi bate un vânticel care-mi confirmă că eu miros a tren…

Parfumuri de nişă? Să piară de la faţa mea! Nimic nu se poate compara cu un… hmmm… tulburător miros de tren.

“Crima din Orient Expres ”

…expresul de Bucale cu … multe madame (mai bine dormind) !

Off,măi Ana,când îmi spui de Dobrogea mă apucă o stare de melancolie, de un butoi nu mi-ar fi de ajuns… Nu era de ajuns că Javier al tău mi-a răscolit toate măruntaiele…

Trenul de Cluj care trece prin Tg-Jiu?!

Mda…super…CFR-ul din ziua de azi…vai mama lor:)stiu perfect cum e…

Să nu te puie ăl rău să te răscoleşti nici cu gândul la Javier, că aduc vitrionu’! Ştii cum arunc până la Cluj? Nu vrei să ştii.

Asta este, Oana. Dobrogea mea e la ţară, cu măgăruşi, capre, valuri, sare, ierburi înalte.

Aroma ei nu e de găsit în alte părţi. Dar să ştii că eu când mă fac mare vreau să fiu tren. M-a izbit gândul ăsta de Anul Nou şi aştept numai să cresc.

“prididi” sau “podidi”? A prididi inseamna a se grabi, a da zor.

@Cosa Nostra: Nu trece prin Târgu-Jiu. De ce?

Ce fel de tren, Ana? Trebuie să specifici! Vrei să fii accelerat, să încetineşti molcom, acolo unde vrei, personal, să te opreşti pe la fiecare…poate că eşti deja mare!

coloana infinitului ….pana la ….poarta sarutului …

Ăla care vine de la Cluj şi trece prin Tg-Jiu spre Bucureşti este destul de elegant. Are aer condiţionat. Nu e niciodată plin de călători şi trece prin locuri destul de mişto. Exceptând gările, bineînţeles!

@Cosa Nostra: Şi ăsta era elegant, acum să nu fiu ipocrită. Eu ziceam de atmosfera de la cuşetă.

uite ce tren, Oana:

pandoras.realit../

nu că-i minunat?

Vezi, măi Oana, totul ţi se trage de la poză!

Eşti atât de mişto ca femeie, dar ai un departament de marketing jalnic!

O femeie ca tine n-are cum să treacă prin astfel de chestii. Fără mişto! Ştiu unele şi proaste şi naşpa (proaste dar destul de viclene ca femei) care trăiesc pe picior de prinţesă.

Ce naiba, ţi-a dat Dumnezeu o viaţă ca să te subapreciezi în ea?!

@val_one: E superb trenul Anei! Vezi, eu n-am ştiut de el! Mulţumesc.

Nu sunt atât de mare, Oana, încât să am curaj să fiu tren. Nu încă.

Dar vreau drum lin, cu multe halte, să urce oamenii din mers, fără să se teamă.

Aaaaaaaa… şi să le dau narghilele şi baclavale. Şi apă, sigur că şi apă.

@Cosa Nostra: Nu ştiu ce ai cu poza asta, care e, de fapt, din 2008, de pe vremea când se purta bobul. Cât despre viclenie, ce să zic, să fie sănătoase în condurii lor de prinţese! Eu mă descurc şi aşa, mai naşpa, cu marketingul meu alterat!

@Ana: Şi cafea pe nisip… Dar, Ana, tu de cine şi de ce vrei să fugi?

Uite care e treaba, Oana. Să ne înţelegem odată!

Poza e frumoasă. Tu eşti frumoasă. Punct.

N-auzişi că are un aer expresionist?

Încă un lucru, vorba lui Marcel: de la mine nu multă lume a auzit/văzut aşa ceva. Bref: dacă spui io aşa, atunci nu e loc de-ndoială. Eşti şi basta!

Eu?!

De mine, Doamne iartă-mă şi nu-mi ţine păcatul ăsta, de mine, de cine altcineva? Dar nu ştiu cum, n-am găsit felul.

@Ana: Mulţumesc, şi eu ziceam la fel. Nu ştiu de ce nu-i place aerul meu de Mire Mathieu

Oana, s-ar putea să fi influenţată de poza în mărimea ei. Când te uiţi la avatar, ştiind poza mare, să nu vezi cum văd eu.

Ţi-am spus să-mi trimiţi poze. Tu ai crezut că nu vei mai scăpa de mine cu ocazia asta. Treaba ta, dar eu mai comunic şi cu alte autoare. Cu unele mai mult, cu altele mai puţin, cu altele nu voi mai comunica deloc. E o dinamică naturală a relaţiilor de comunicare. Şi e mişto cât e!

Ia, Oana, si compara (ti-am mai spus-o, dar nu cred ca te-ai uitat): google.com/sear../

@IQarus: Imaginaţie macabră! Nu, n-a fost nicio crimă. Bine, au sucombat doar simţurile mele…

@calin: Eu l-am folosit cu sens de a năpădi.

@Florin Bratu: Schimb poza şi basta. Asocierea nu e bună!

Oana ,ai vrut aventura,ai avut aventura.Si eu am patit ceva asemanator.Numai ca eu nu am gasit loc nici macar la cuseta si am fost nevoit sa parcurg acelasi drum ca tine la vbagon Cl.I,care am crezut ca se dezmembreaza pana la Bucuresti.La intoarcere am venit cu un rapid de zi(pleca din gara de Nord pe la 15.30)Am avut parte de alta experienta.Scaunele erau incomode,desi era vagon Cl.I nou sau reconditionat dar probabil destinat distantelor scurte.In plus cand temperatura ajungea la 18 grade,instalatia de aer conditionat incepea sa bage aer rece.Nasul a spus ca asa este proiectat vagonul,care probabil a fost adus de undeva din tarile calde cine stie pe cati bani.A fost ultima data cand am circulat cu trenul pe ruta respectiva,preferand avionul sau autocarul.Dar nici cu acestea nu esti scutit de surprize.Calatoria in Romania a devenit o aventura indiferent de mijlocul de transport.Asta ca sa nu amintesc de calatoria cu masina personala care a devenit prohibitiva,nu atat din cauza pretului la combustibil (desi si asta ar fi o cauza),cat mai ales soferilor iadului pe care ii intalnesti pe soselele “modernizate” ale patriei.

Frumos Oana.O sa mai trec pe aici.intram pe Pandora’s cind era Doria Ivan pe aici.A plecat in ”casa ei” si de atunci nu prea am mai intrat.Imi place cum scrii.O sugestie:nu te lungi mai mmult decit acum.Risti sa plictisesti.e foarte bn asa.Sa auzim numai de bn.ps. asculta melodia ”Inca un tren”cu Zoia Alecu.

Bă, Smarti, daia-i limbi în ceaşcă Zoei Petre!

Hei, corectorii, am scris bine daia-i?! Nu vă-ntreb la mişto!

Decât să păţesc ce-ai păţit tu, Oana, am preferat cele nouă ore pe scaun.

La cuşetă nu aş merge decât dacă am fi un grup mai mare şi am ocupa-o pe toată sau aş şti sigur că nu mai stau cu nimeni.

ma-am prins: da-i-ai. Era evident!

Deci să nu vă aud!

Nora,

Şi eu aş fi stat pe scaun, dacă n-aş fi avut o stare de somnolenţă acută.

Destul de coerent si interesant.

Mai multa atentie, insa, la virgula intre subiect si predicat. Uita de ea. E mai elegant fara.

dragutz supraveghetoru, au inceput si ei sa se modernizeze.

Frumos spusa povestea! Felicitari!

Dar am si eu o curiozitate: ce varste aveau femeile acelea cu care ai fost la cuseta? Mi s-a parut ametitor pasajul “Suntem şase femei, într-o îmbâcseală obscură. Miroase a spital, a stătut, a sudoare şi a respiraţie de o „bună dimineaţa”dezgustătoare!”

Parca nu seamana a femei, mai ales unele care stiu ca vor dormi la cuseta… si vor face un drum asa de lung!

Bun, eu abia acum am reusit s-o citesc si e misto. Dar ma intreb, Oana: daca ceferistul acela iti oferise intr-adevar si patul lui (daca am inteles bine) fara nici un interes?

Am mai cunoscut ciudati de-astia care, indiferent cata transpiratie au deasupra buzelor, se simt totusi bine cand satisfac o femeie frumoasa. Cand o satisfac in orice fel. Si n-o lua peiorativ, e vorba de pura vanitate barbateasca, de a trai ei cu senzatia ca iata, au fost utili uneia care arata bine.

PS: la poza, sa stii ca imi placea mult “Elvira” aceea, era tipa super, cu toate ca show-ul ei ii cerea sa fie “dark”, sa faca mascari.

Ştiu ce spui. N-am spus că ar fi vrut ceva neaparat (nici eu nu sunt de senzaţie). Poate că a vrut doar bani (diferenţa de bilet, care, probabil, i-ar fi rămas lui. Îmi spusese că la el în cabină nu vine controlul. Nu cred că e vorba de vanitate.

@Cosa Nostra: Am şi eu un admirator şi pe ăla îl anihilezi

Scena de roman miroase a Emile Zola Gresesc?