Cand viata se joaca de-a v-ati ascunselea cu un bebelus « Pandora's | Blog la feminin
RSS Feed

Cand viata se joaca de-a v-ati ascunselea cu un bebelus

vezi toate articolele de
04 mar 2010 la 15:46 3 comentarii 566 vizualizari.

“Tie ti l-am adus mai devreme, ca nu respira”. Se uita la mine cu expresia unei statui care nu a fost creata nici pentru a zambi, nici pentru a plange.Din privirea ei nu am priceput nimic: o fi de bine, o fi de rau? Nu mi s-a dat oricum ragazul sa ma framant pentru ca mi-a trantit in brate o mogaldeata imbrobodita. Se pare ca era al meu. Asa scria pe zgarda birocratica de la incheieturile amandurora. Albastru pentru baietei , roz pentru fetite si asta mi-a fost pentru multe zile singura certitudine. Avea puf moale pe crestet, iar manutele vinetii atarnau sleampete peste ale mele. Am incercat sa zangan viata din ele dar nu am primit nici un raspuns.Si l-am tinut asa nestiind daca vise dulci i-au cotropit ploapele sau  … altceva.

Mi l-au luat curand, fara nici un cuvant si nicio explicatie, lasand ca disperarea sa-mi aline durerea banala de burta spintecata. Si a urmat o noapte in care tot speram sa vad din nou chipul de statuie. Si o mogaldeata.

M-au izolat a doua zi departe, intr-un salon luminos cu paturi, mame si copii. Vreo cinci ca al meu era al saselea. Si nu era. Asa ca am zacut o vreme pe langa flori, pampersi , tipete si asistente pana cand plicul si-a gasit calea, iar eu un loc langa sectia de neonato.

De atunci l-am vazut in fiecare zi. Eram intr-o casta a femeilor cocarjate. Ne imbracam in halate albe si ne puneam bonetele pentru a ne acoperi impuritatea si a ne deosebi de asistentele apriori curate.Intram cu groaza si ne faceam loc, tacut, printre cutiile imbibate cu speranta ca intr-o zi si plamanii lor se vor imbiba cu aer. Nimeni nu stia exact ce se va intampla dar ne masuram sansele uitandu-ne pe furis la vinetiul din cusca vecina. “Al meu e mai roz”, ma gandeam ceva mai bucuroasa, dupa care imi reprimam imediat gandul stiind ca este vorba de copilul cuiva. Ma simteam si asa destul de vinovata pentru ca am ales prost. “Da tu cate saptamani aveai?”, ma intreaba nervos doctorul meu dupa o cearta cu medicii pediatrii. “Ma tot interogheaza astia de ce ti l-am scos asa devreme”adauga in timp ce ma fugareste pana la casca de cosmonaut a lui fi-miu. “Uite la el, e bine merci”, da verdictul dupa ce arunca o privire inspre pielea zbarcita ce intra si iese regulat dintr-o cavitate unde ar fi trebuit sa fie , bine merci, plamanii.  

Acum are“multi” plamani si vreo doi dinti.Si doar lui Dzeu ii pot multumi pentru asta.

Urmăreşte-ne pe Facebook şi pe Twitter
 


3 comments
  • 1

    am doi copii nascuti in TIMISOARA la maternitate as vrea sa stiti ca atunci cind vizitezi saloanele te intrebi cu mirare cum DOAMNE au obtinut pe bune autorizatia de functionare cu mizeria de nedescris cu wc urile infecte cu paturi de pe vremea luiCEAUSESCU fara saltele ci doar un burete negru si nu de suparare si te intrebi oare ce este acolo furt? incompetenta manageriala ?lipsa de interes ?s au chiar nimeni nu ii verifica ? nu au frica de nimic ? suntem totusi in 2010 in TIMISOARA si nu in CONGO !IAR DACA LE AR LUA INTREVIU TINERELOR MAMICI CARORA DIN NEFERICIRE LE AU MURIT NOII NASCUTI AR AVEA SURPRIZE DE PROPORTII ORICINE !

  • 2

    sa fie sanatos… nici n-o sa-ti dai seama cand trece timpul. o sa ajungi in faza in care sunt eu: intru la fi-miu in camera si vad un picior paros iesind de sub plapuma.si imi vine sa strig:’cine esti si ce ai facut cu copilul meu?’

  • 3

    fack you romania

Comentează

Pentru a aparea comentariul dvs direct pe site, trebuie sa va inregistrati, sau sa va logati daca aveti deja un cont.
Comentariile anonime vor intra in moderare


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari
Pe certificatul de nastere scrie frumos, Alina (cratima) Nicoleta Stanciu. Pe cel de casatorie, Stanila. S-a mai consumat niste mina de pix si pentru a ma desemna “licentiata in jurnalism”. In rest, nu cred ca a mai scris nimeni nimic penru mine, asa ca am facut-o eu-dar pentru ziar: defunctul Coti. Am mai dat din tastatura pentru EVZ, IQads si alte reviste si dau in continuare in ferestrele de mess, pe blogul lui fi-miu si cam atat.
» citeste biografia

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Ce fac prietenii tăi pe Pandoras

Ultimele comentarii

© 2010 pandoras.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.