Aşază-te în bibliotecă

Nu ştiu de ce trebuie făcută mereu comparaţia asta stupidă între critic şi artist. Critica presupune un soi anume de talent, o sumă de calităţi. Nu e deloc o ocupaţie sterilă a unui artist ratat, o cârcoteală cum zici tu.

Să spui de ce o carte e bună – e mult mai greu decât ai zice.

@Nora: Da, Nora, ştiu, dar nu era cin’să fie omul rău din text. Glumesc, ştiu rolul criticii în bibliotecă.

Ok. Sunt şi eu cam sensibilă la palmele nemeritate pe care le primeşte critica, văzută ca un fel de mătuşă acră şi prost îmbrăcată a beletristicii.

Mă aşez la picioarele bibliotecii. Nu ca s-o umilesc prin umilinţa mea demonstrativă, ci pentru că iubesc picioarele ei. Sunt înalte, nu lungi, şi frumoase. Brune. Îmi iau un cotor crocant de copertă vânjoasă şi-mi scriu în minte alte cuvinte pe el. Le şterg tot acolo şi trec la următorul, mai moale, mai BPT, că am o dispoziţie aromată şi nimic nu miroase mai frumos şi mai a om decât un BPT cinstit şi catifelat. Îl deschid şi mă minunez iar. Mâinile care l-au ţinut prima oară erau mici. Astea de-acum par să-l înghită, să-l copleşească. Astea nu mai sunt nişte degete şi palme sincere, de om mic, minunându-se în faţa lui. Îl las ruşinată deoparte şi-mi reiau poziţia turcească. Nu mai scriu pe cotoare. Închid ochii şi întind iar mâinile astea noi. Dar nu prea sus. Care mi-o fi norocul.

@Ana Barton: Da-i cu spirt cocoana si fa biblioteca sa straluceasca in splendoarea cartilor ce se vor citite !

eu parcă nu m-aş aşeza în bibliotecă. eram mică, şi tata îmi spunea că în biblioteca uriaşă, cum mi se părea mie, locuiesc Zdrobeanţă şi Ruxandra.

habar n-am avut niciodată cine erau aceşti… bibliofili, dar mi-i imaginam ca pe un cuplu aristocratic, plin de tabieturi. întrezăream uneori o mînă plină de inele ce se strecura afară, printre cărţile înghesuite.

dar nu mi-a fost niciodată frică de ei…

Ce-i asta? Mai bine te-ai combina cu mine – mergem la un film – te scot din iluzia ca scrisul tau conteaza.

@Adrian G: Fireşte că scrisul meu are importanţă mondială. Salvarea balenelor şi dezarmarea nucleară se bazează pe mine. Despre partea combinării, îmi e suficient

scrie ceva ca sa ma indragostesc – de scrisul tau! Nu are nici nerv, nici senzualitate, nici profunzime – ii ca apa de ploaie.

@Adrian G: Dar pe mine ma inspira , Adrian , imi produce imagini frumoase si … de-a moaca , sa spun asa , nici nu mai trebuie sa-mi obosesc imaginatia . Iau totul de-a gata , ca dintr-un pom cu fructele coapte , tocmai bune de mancat … textele Biancai Oanea , ca niste pomi incarcati cu fructe coapte , gata de cules …

@Gramofon cu Microfon: “Ia locul ăla la” lambada …. sa ne lalaim oleaca …

youtube.com/wat../

Băi, pulecea – ăsta care semnezi Ardeian G, tu de ierarhii, ordine şi respect n-ai auzit?!

Fata-i luată. Marş de fă-ţi laba în altă parte!

Fată dragă, cinste cui te-a …

@Cosa Nostra: esti prea fraier ca sa vorbesti cu mine.