RSS Feed

Nu-mi place munca!

vezi toate articolele de
30 Mar 2010 la 16:14 38 comentarii 4078 vizualizari.

Si cu acest titlu mi le urc in cap pe mama, pe soacra si pe toate rubedeniile care au crezut vreodata ca ma cunosc. Insa, cred ca mi le apropii pe femeile care spun ca s-au plictisit de munca, femei care nu au inca 30 de ani, dar sunt obosite, tracasate, si care nu mai vor stres si cariera. Hopa, cariera! Ce cuvant sexi odata? Ce nebun seducator care ne tragea de pe bancile facultatii si ne arata fata lucrurilor lumesti si universul muncitoresc cu buzunare pline de banii din salariu. Ne-a sedus si ne-a abandonat, lasand in urma niste tinere femei care nu mai vor decat liniste, familie, zumzet de copii si wek-enduri la tara.

Unde-s femeile de 25 de ani care cred ca pot rasturna o companie de cum ii calca pragul? Unde e elanul creator al tinerelor carora nu le pasa de-i ora 8, 9 ori chiar zi de odihna a Domnului?

Zic sincer, nu-s prea muncita, in sensul in care nu am facut prea multe ore suplimentare la viata mea si niciodata nu am muncit in week-end. Acum, cand contabilizez, sunt multumita ca nu am tras la jug ca fraiera, insa acum cativa ani, cand imi priveam prietenele smucite de munca, cu vacante atent planificate si cu ore suplimentare pe langa carnetul de note (de la facultate ori master), ma consideram o lepra fara leac. Imi faceam penitente si griji pentru cariera mea fara un drum anume si ma intrebam daca se poate iesi la pensie cu doar 3 ani pe carte de munca.

Cativa ani mai tarziu, nu multi, cam 4 ani, aceleasi femei muncite nu-si mai doresc nimic ce tine de „familia lexicala” a cuvantului „cariera”. Sunt trecute prin munci alerte si creatoare din care nu a mai ramas decat un stres acut, manifestat printr-un zumzet usor : vreau sa ma odihnesc! vreau concediu! nu mai vreau sa muncesc!

Pai cum asa? Cui ramane cariera? Pe mainile barbatilor? Si daca si ei obosesc?

Cine mai vrea cariera si de ce?

Urmăreşte-ne pe Facebook şi pe Twitter
 


38 comments
  • 1

    Delia,Marx a spus ca munca l-a creat pe om.Pe de alta parte Bula spunea: -Da,dar accidente de munca au mai fost,dar de lene nu a murit nimeni! Cine are dreptate? In alta ordine de idei ,cum stai cu soferia?

  • 2

    Asa e. Dupa 7 ani de munca (in diverse forme si etape)si cu stindardul carierei pleostit, stiu sigur ca: Muncesc degeaba! Poate ca n-am avut noroc sau poate am crezut, cu speranta celor 22 de ani, ca eu sunt aia menita sa rupa norii. Necastigator. Uitandu-ma in urma, singurele momente de bucurie au fost legate de scoala (victorii greu castigate) si de… timpul meu liber.

  • 3

    Ai mare mare mare dreptate…. si eu imi doresc aceleasi lucruri si voi lupta pentru o viata cu “ore suplimentare” in parc, in vacante si alaturi de cei dragi.

  • 4

    sase: adicatelea, ma faci lenesa?:). Ne apucam dupa nunta, a se sesiza pluralul:). diana: despre asta voi scrie mai incolo, despre timpul liber, cine il are si cum il are. In rest, ma simt ca o muncitoare pe 3 ture la apaca.(

  • 5

    Delia, nu te fac lenesa,dar sunt foarte glumet de felul meu.Si in cele mai negre lucruri eu vad si o parte vesela.Iti doresc mult noroc si fericire!Si in plus mult optimism.

  • 6

    Las’ ca-i place lu’ fi-mea si nevasta-mea.Cum dracu’ sa-ti placa munca ? Suntem masochisti ? Aia-i placere ? Aia este nevoie.Ca n-ai incotro.Placere este sa bati capitalele europene, sa stai la sprit cu prietenii sau cu cine ti-e drag, sa-ti tii nevasta ( sau ce apuci ) in brate…..Am o lista luuuuuuuga de placeri. Munca nu se regaseste acolo.

  • 7

    Cata dreptate ai! Acum vreo 14-15 ani, pe vremea cand eram inca la liceu credeam ca voi revolutiona lumea:)); credeam in femeia de cariera, in femeia care are succes oriunde deschide o usa…. Ce pot sa spun este ca mi-am cam luat-o in freza si dupa vreo 7 ani in care am muncit incepand cu post de secretara (cred ca toate am fost la un moment dat secretare :) ) ) pana la ditamai “sef de departament juridic” , m-am gandit ca e mai bine sa muncesc pe cont propriu si … cat mai putin (au!!!). Da! acum mi se par mult mai importante alte lucruri decat munca, munca si iar munca…… Poate gresesc….. inca meditez la asta….

  • 8

    Toate isi au rostul la timpul lor.Cariera in tinerete cand vrem faima, recunoastere si lumea toata la picioare iar familia mai tarziu cand vrem liniste si siguranta….E clar ca varsta renuntarii la mirajul carierei a scazut mult datorita greutatilor intampinate…insa cred ca undeva, intr-o camara plina de dulceturi :) , va ramane mereu si o dorinta de afirmare profesionala la nivel inalt (sau mai inalt!). Ah, si ar fi fain sa NU punem semnul egal intre munca si cariera :) )

  • 9

    cred ca in cariera ar tb sa fie ca la maraton. nu fugi ca nebunul la inceput, pt ca dupa 5 km sa nu mai ai energie sau chef. incepi incetisor si o tii constant, cu pauze si hidratare. :D

  • 10

    Uite o munca usoara si placuta: festart.ro/../

  • 11

    eh, dc nu esti secretara macar o data in viata, ratezi lectii bune de viata. Cate cafele am facut si eu… Vb lu sasesase, un pic de optimism si umor nu strica. Mi-a placut si ideea de maraton, e de scris in manualele de resurse umane, alta problema si astea. Ce mi se pare uimitor dar si imbucurator e ca ne intoarcem la bucuriile mici, dar cu bataie lunga: prefer o seara acasa, uneia cu conferinte ori gale cu fite.

  • 12

    munca e placere doar daca e hobby.In rest e o cariera.De piatra.Ca in antichitate,la cariera de piatra.Dadeai cu tirnacopul in muntele de piatra si nu se mai termina.

  • 13

    Bonne soir ma chere Delia, Sotia mea e complet de acord cu tine dupa ce a intrerupt munca in 93 pentru nastere si cresterea copilului si a reluat activitatea in 2007 ,jale mare,singurul motiv pentru care n a abondonat e ca ii trebuie o pensie,ca noua tuturor,si eu nu s prea sanatos ca sa pot sustine familia mult timp de acum inainte. Oricum eu muncesc in Germania o munca de specialist bine platita chiar dupa standardele nemtesti,nu stiu cit mai pot lucra aici ca nici mie nu mi place munca.. Asa suntem noi astia nascuti sun un soare mai generos.. chair daca suntem blonzi cu ochi albastrii. munca e pentru tractoare roboti si consumism. Numai bine si te felicit pentru curaj. P s cred ca dupa poza esti frumoasa…

  • 14

    Nici lu’ fratimiu nu-i place. Ia uitati cu ce se ocupa.

    Sub genericul “Giovanni rupe lanturile din nou”, va prezentam:

    youtube.com/wat../

  • 15

    Ambitia e un cuvant tabu la romance, asta sa se inteleaga?

    Pai atunci unde mai sta egalitatea cu sexul opus? Doar in drepturi? Responsabilitatile cui raman?

    Sau poate nici nu mai stim, de fapt, ce vrem…

  • 16

    “Pai cum asa? Cui ramane cariera? Pe mainile barbatilor? Si daca si ei obosesc?” Ramane pe mana barbatilor cum a fost si pe vremuri(barbatii nu au cum sa se simta obositi) si voi femeile la cratita si copii (dar pun pariu ca atunci cand auziti de asta vreti cariera ).Sa ai intre 25-30 de ani sa fi plictisita si obosita asta-i o rusine, pe care o numim LENE la 50 de ani ce mai faci?.Cand e vorba de luat bani, mai ales voi femeile, sunteti primele, numai sunteti obosite atunci? Sincer te faci de ras numai cu titlul “Nu-mi place munca!”,ce sa mai zic de articol.Cunosc femei cu 4-5 copii +cariera si fara barbat si care sunt pline de viata in jurul varstei de 50 de ani asa ca…pune mana la munca si nu te mai vaita ca o baba de 99 de ani si 6 luni.

  • 17

    @delia: Si ce va impedica, draga domnisoara, sa le imbinati pe amandoua? Nu stiu cum se face ca la romani munca echivaleaza cu neplacere si chin. Ciudat lucru, daca nu ar munci nimeni, ce ne-am face?……

  • 18

    @Fenksy: Desi nu agreez limbajul putin agresiv din comentariu, sunt de acord cu substanta lui. Nu vad de ce a munci este atat de greu.

  • 19

    @sase sase:cine nu munceste nu greseste

  • 20

    @ alina+fenksy: ma bucur ca ati sesizat ca titlul direct este doar un semnal de alarma. la fel, continutul poate fi interpretabil, imi pare rau ca nu am dat si solutii, eram curioasa ce divergente mai nasteam si cu ele. si nu, nu indemn la o societate de lenesi si la concedii perpetue, dar sunt sigura ca ati sesizat si ironia asta. multumesc!

  • 21

    Eu ador munca! Ador sa ma uit la oamenii care muncesc… :-)

  • 22

    Mie imi place sa muncesc, nu ma deranjeaza sa fac ore suplimentare, deseori termin lucrul la 23 00… E drept ca muncesc pentru mine si trag in pas vioi la jug. Si, cand vreau, imi fac timp si pentru plimbari, si pentru cafele, si pentru vacante, si pentru leneveala la soare, si pentru cursurile de pictura, si pentru plimbari cu catelul prin parc, si sa stau sa comentez pe Pandora’s :-)

  • 23

    Da, dar pe mine nu m-a intrebat nimeni. Cine sa ma intrebe daca toti munceau nu furau. Sigur ca munca cu pixul sefului e grea, dar mai sunt atatea canale de sapat prin lume! Sau credeti ca se va rezolva totul cu bomba atomica in timp ce priviti la televizor? Poate ca da, dar cine va munci la bombe ca astea care sunt au expirat. Un om din locurile unde nu s-au inmuiat posmagii, iar stiuletii sunt….

  • 24

    Frumos articol :-)

    Unii cititori l-au inteles, altii nu. Sigur ca Delia se refera nu la munca in sine, ci la goana dupa „succes”, denumit si cariera. Si povesteste despre experientele negative pe care unele persoane apropiate ei le-au facut in pas alergator prin viata. Experienta pe care am facut-o eu in viata, este ca in 95% din cazuri cariera nu se face prin munca, ci prin teatru, relatii si noroc. Sigur ca nu fara pic de munca, insa aceasta este un factor irelevant pt cariera.

    Daca stam un pic si ne gandim, locurile de munca care se pot numii „cariera” sunt enorm de putine. Cati pot face cariera intr-o firma? Intre1% si 2 %? Maxim. Sigur ca in comunism toata lume era de acord ca doar cu pile faci cariera. Dar azi, in democratie? Trebuie sa fie altfel. „Cine trage, are sanse mari sa faca o cariera”. S-o credeti voi.

    Astazi, in democratie, se foloseste un alt stimulent pt a pune oamneii la jug decat in comunism (frica). Acela se numeste lacomoie si/sau orgoliul. Muult mai eficiente decat frica. Si uite asa 50% dintr-o sectie trag la jug, pt ca seful le-a dat de inteles ca daca trag tare, e ca si sigur ca vor fi avansati la proxima ocazie. Aste le spune la fiecare in parte! Nu se poate? Puteti fi siguri ca se poate. Probabil ca niciunul din cei 50% nu vor face cariera. Probabil ca urmatorul sef de sectie este nepotul sefului, sau amanta patronului, sau Gica de la scularie. In orice caz un altul. Si uite asa se destrama vise, si se pierd ani din viata. Dar sistemul merge. Frustratii cad in apatie si incearca sa recupereze ceva din viata. Pt barbati mai merge. Dar femeile constata ca au trecut de varsta la care se poate intemeia o famile, care nu-i asa, era pana atunci doar o „piatra la gat”.

    Eu nu pledez pt lene. Insa nu fugiti dupa promisiuni desarte, consumandu-va tota energia si irosindu-va vietile. Daca cineva cere de la voi sa munciti 10/12 ore pe zi pt a face cariera, acela minte! Scopul lui este sa va exploateze. Sansele de a face cariere nu cres deloc. Cum am spus, relatii si/sau noroc. Iar odata ajunsi sus, intrebativa cat veti sta acolo? Pana vine primul de deasupra si va da la o parte.

    Viata privata trebuie sa aibe priortatea 1. Dupa aceea vine munca. Sigur ca este necesara si e bina sa munciti in asa fel, incat sa va asigurati un nivel de trai decent si conform pregatirii si muncii prestate. Insa nu fugiti dupa himere….

  • 25

    @Fenksy

    Mai tata, vezi ca tu s-ar putea sa fi urmatorul candidat care dupa ce trage linia vietii, va observa un minus! Mai esti si misogin pe deasupra. Ce scrie Delia e valabil si pt barbati! Ia da-mi si mie un exemplu de femeie cu 4-5 copii si cariera, la care a ajuns MUNCIND, si care nu are bona!!!

  • 26

    eu te inteleg perfect.. si nu doar eu.. uite aici: dilemaveche.ro/../

    se pare ca e un fenomen pe care il sesizeaza multi. iar cei care spun ca “munca il face pe om” trebuie sa inteleaga la ce fel de munca ne referim aici.

    toate bune!

  • 27

    @cristina m: si nunumai

    Delia a spus mai pe romaneste, si un pic jurnalistic, ceeace in vest se cheama work-life-balance. Adica, tot un fel de nu-mi place munca, peste masura! Dar mai elegant :-) . Intre timp, cel putin aici in Germania, exista chiar si anunturi de job in care firmele atrag canmdidatii cu acest termen. Firmele care doresc sa fie profitabile si eficiente, nu pot sa ignore factorul om. In special in sectoruil servicii. UN om care sta 10-12 ore la birou luni in sir, nu lucreaza efectiv nici macar 3 pe zi! In asemenea firme omul care “trage” pana la urma se tot orienteaza, sau munceste fara rost. Iar daca munca fara rost este acceptata in firma, este doar o chestiune de timp pana cand aceasta firma moare…

  • 28

    @bumerang si cristina m: cu multumiri ca mesajul a ajuns exact asa cum l-am gandit! e o placere sa ai cititori care citesc si printre randuri. revenind la articol: am primit multe feedback-uri pe mail si tete- a- tete din partea unor femei “muncite” care se confrunta fix cu aceste alegeri. aseara, la Oprah, am vazut un material despre femeile din Copenhaga si modul in care societatea le incurajeaza sa puna familia pe primul loc: programul de lucru se termina la ora 4, in ORICE spatiu comercial, mic ori mare, exista un loc de joaca pentru copii iar week-end-urile sunt destinate exclusiv familiei. probabil ca au muncit ceva pana sa ajunga la stadiul asta, dar ceva imi spune ca la noi nu e vorba de munca, nici macar aici:(.

  • 29

    @Delia

    Ma bucur ca te bucuri. :-)

    Scandinavii sunt intotdeauna in fata, cand e vorba de chestii sociale.

    “Culmea! Poparele nordice sociale/sociabile? Pai nu stiam ca ei sunt reci? Ah… Ceva nu-i in regula.” Cam asa reactioneaza multi sudici/estici. Ei nu inteleg ca a fi social si chiar sociabil, nu inseamna sa te imbeti cu primul venit, dupa care la servici s-o faci pe asistenta troaca de porci, ca a intarziat 5 minute. Si daca a gresit si mai are si copii, atunci sa faca bina sa demisioneze, ca sa nu sufere firma!

    Unii spun ca popoarele care au trait in frig si sub amenintarea intemperiilor naturale, au fost fortate sa fie unite. Cei care n-au fost, au pierit. Asa se explica de ce in Nord lumea afacerilor este totusi dominata de OM, si adaptata omului.

    Cei din sud, alintati de natura, soare si belsug, au avut timp sa faca chefuri, dar sa si descopere metode rafinate de a pune pe altii sa munceasca, exploatandui. Pai da, daca mureau sau plecau treaba lor. N-aveai nevoie de ei sa refaci diguri. Ei confunda superficiala familiaritatea si bucurie colectiva , care apare la o sarbatoare sau o nunta, cu sociabilitatea sau cu a fi social. Daca faci un sondaj in Romania si intrebi cum sunt romanii, vei primii raspunsuri de genul ospitalieri, buni la suflet, iubitaori de natura si de mancare bio.

    Oare nu cumva ospitailtatea se rezuma de multe ori la cei din vest, de la care pica ceva eventual? Buni la suflet cu atatia copii ai strazii? Buni la suflet cu atatia oameni care traiesc la limita existentei, pe cand altii se lafaie? Iubitori de natura, intrand cu Jeep-ul in Mare si aruncand deseuri dupa gratare prin padure?

    Deci, societatea trebuie sa se (re)defineasca intai. Sa vada unde merge. Ori va pierii. Familia este baza unei societati. Fara ea nu functioneaza societatea. Acest lucru au constatat si comunsitii (interzicerea avortului, alocatii de copii, bani de maternitate)cat si capitalistii. Degeaba produci intr-o veselie cu oamnei intre doua varste fara copii. La un moment dat nu mai e nimeni sa-ti cumpere marfa. John Ford zicea candva. Masinile nu cumpara masini!

    Week end placut

  • 30

    La noi modelul Copenhaga nu se va adopta decat peste 1000 de ani. Daca mai supravietuim ca natie pana atunci,lucru de care ma indoiesc din ce in ce mai mult.

  • 31

    Acum vreo 3 ani mi-am dat demisia de la ultima slujba. De atunci nu mai lucrez pentru nimeni. Am decis sa nu mai fiu rob. Nu stiu cum se face dar toate merg struna. Acum ma apuc sa-mi ridic si casa. Acolo o sa mai muncesc – din placere binenteles. Poate nu va vine sa credti dar acum iau somaj. Statul trebuie furat nu-i asa? Pana la 39 de ani am muncit destul. De 3 ani inj coace nu mai suna ceasul dimineata si de 3 ani incurc zilele saptamanii (miercuri, la fel de bine poate fi sambata sau luni). Va spun ca e minunat sa poti face ce vrei. Cum se poate? pai… poate ca din cauza ca nu cred in Dumnezeu si ca atare nu mai astept Vata de Apoi apoi in care sa “ma distrez”. Poate privesc mai realist viata care din punctul meu de vedere e MULT mai valoroasa. Nu merita irosita pe timp de munca.

  • 32

    Eu mi-am dat seama cam pe la 16 ca nu-ti ridica nimeni statuie daca muncesti toata viata. De-atunci mi-am schimbat filosofia: decat sa muncesc pe X lei mai bine dau X lei la altu sa munceasca pentru mine. Si n-as putea sa spun ca o duc rau cu timpul si cu stressul, e 11:36 si abia m-am trezit dar de obicei ma trezesc in jur de 13:00. Le dau cateva indicatii unor angajati, le bag in cont banii de salariu o data pe luna iar ei imi baga mie in cont profitul zilnic. Profitul combinatiilor gandite de mine ce-i drept… Asa ca… mai multa gandire, mai putina munca.

  • 33

    @Horia: normal ca statul trebuie furat, si eu incasez ajutor de caldura pe timp de iarna ce plm :) )

  • 34

    @Alina: am fi jmekeri, ar munci altii pentru noi

  • 35

    atunci despleteste picioarele

  • 36

    aveti dreptate programul de 8 9 ore tip robot (unerori cu pauza de masa in care daca stai peste 15 minunte lumea se uita urat cand de fapt ai dreptul la o ora pauza) imi provoaca sila.am 25 de ani si am lucrat deja in 2 firme maricele si sincer sa fiu safisfactiile le ai doar in timpul liber.nu imi pot imagina cum sa muncesc zi de zi pana la 65 de ani si probabil la 66 sa mor…halal libertate..meseriee85

  • 37

    Munca e periculoasa, asadar, aveti grija la degete sa nu vi le prindeti in strung.

  • 38

    [...] nu mai vreau să muncesc; salariul meu e mic, deci nu ma vreau să muncesc ş.a.m.d. Sunt scenarii posibile, însă soluţia găsită pentru ele, aceea de a nu-ţi mai dori să munceşti şi de a-ţi repeta [...]

Comentează

Pentru a aparea comentariul dvs direct pe site, trebuie sa va inregistrati, sau sa va logati daca aveti deja un cont.
Comentariile anonime vor intra in moderare


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari pagina personala urmareste-i pagina de Twitter urmareste-i pagina de Facebook
Crescută în Bacău, cultivată în Iaşi şi muncită la capitală
» citeste biografia

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Ce fac prietenii tăi pe Pandoras

Ultimele comentarii

2012 2013 alegeri alex mazilu articol Artă bani barbati blog București campanie carte carti Chisinau cinema copii copil copilarie critica dragoste educatie familie Fashion femei femeie fericire film filme fotografie Franta frumusete imaginaţie inspirat instantanee interviu iubire Job lansare libertate literatura mare Mirela Retegan Moldova munca muzică oameni o fraza online o poza parinti parlament pasiune Paste Pdl plagiat politică post poveste poze psd publicitate razboi reclama revista români România sanatate scandal soare spectacol spot suflet timp top TV umor vara Very Happy Victor Ponta violenta

© 2010 - 2013 pandoras.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!