Avem în cutiuţa poştală de la  oferte de carne de vită congelată, la cele mai ieftine mopuri de spălat podeaua şi pană la partide de masaj erotic.

Pe langă faptul că de fiecare dată când ne întoarcem acasă cutiuţa poştală dă pe dinafară de oferte şi promoţii, acum acestea sunt din ce în ce mai… „colorate” din punct de vedere al conţinului. Dacă până acum eram obişnuiţi cu celebrele pliante oferite gratuit de supermarketurile din capitală în care puteai afla lucruri „interesante” despre preţul morcovilor şi al carcasei de porc, sau despre noile şuruburi şi tipuri de glet comercializate la proaspăt deschisul magazin de amenajări interioare din colţ de stradă, sau despre realizările edilului care patronează sectorul în care locuim, acum avem şi oferte de servicii fără de care sigur, nu am putea să… trăim.

Aşa că, dacă după plimbarea de weekend într-o după-amiază însorită petrecută alături de cele mai dragi persoane vă întoarceţi acasă şi vă verficaţi cutiuţa poştală, s-ar putea să găsiţi o ofertă pe care nu o puteţi refuza: cel puţin aşa scrie pe pliantul închis la culoare, care te anunţă că pachetul de bază al ofertei cuprinde… cruce şi sicriu.

De asemenea, tot în pachetul de bază veţi avea parte şi de constatarea decesului, îmbălsămat, spălat şi îmbrăcat decedat. De asemenea, pentru toţi cei interesaţi, există şi o ofertă opţională care prevede, pe lângă transportul sicriului de acasă la cimitir, că va oferi şi oameni care să manipuleze sicriul.

Mai mult, oferta include şi un pachet All Inclusive care aduce în plus şi jerba, prosoapele, batistele şi coliva.  Nu am trecut şi preţurile la pachetele de dinainte, însă există şi opţiunea All Inclusive Lux pentru care preţul este de 3849 lei…

Trebuie să mai aflaţi că dacă doriţi un pachet All Inclusive Lux trebuie să vă grăbiţi pentru că oferta este în limita stocului disponibil.

Articol publicat şi aici.

Dupa ce i-a fost confiscata consola, Kendall Anderson de 17 ani din Statele Unite a incercat sa-si ucida mama in somn cu un ciocan. Femeia a supravietuit dupa ce a fost lovita de 20 de ori cu ciocanul, dar a fost tarata in bucatarie unde tanarul a incercat sa o sufoce in cuptor. Dupa ce a esuat si in aceasta tentativa a terminat treaba cu piciorul unui scaun.
“Daca as putea… nu as mai face-o inca o data. Imi e dor de mama, era singura persoana careia ii pasa de mine”, a declarat ucigasul dupa ce a marturist crima politiei din Philadelphia.

Am stat de vorba despre cazul mai sus descries cu psihologul Monalisa Teodorescu. Aceasta a declarat ca un astfel de comportament ar putea fi generat de jocul prelungit in fata consolei Playstation 3, dar cu singuranta nu este singurul motiv pentru care acest tanar a ajuns sa comita astfel de fapte. Monalisa Teodorescu mai este de parere ca jocurile video pot fi o activitate zilnica in viata adolescentilor, atat timp cat e limitata la o ora, maximum doua ore pe zi. “Tot ce trece de acest termen poate duce la dezechilibre pshice si tulburari de comportament”, a adaugat psihologul Monalisa Teodorescu.

Jocurile video violente au fost subiectul unui conflict privind restrictiile si interzicerile aplicate oricarei forma de media. Adeseori, dezbaterile au ca subiect violenta grafica a jocurilor video, sexul virtual, scene violente si de glorie, nuditate totala sau partiala, descrieri de comportament criminal sau alte materiale provocatoare si instigatoare. Jocurile video au fost studiate pentru expunerea lor la dependenta si agresiune.

O meta-analiza a descoperit ca expunerea la jocuri video violente provoaca cel putin cresterea temporara a agresiunii, iar aceasta este corelata cu agresiunea din lumea reala. O asociere negativa cu un comportament prosocial a fost, de asemenea, sesizat. Celelalte meta-analize ce au folosit metode similare ori s-au axat mai mult pe comportamentele agresive serioase au dus la concluzii opuse, sustinand ca violenta din jocurile video nu este corelata cu un comportament violent.

Multe potentiale efecte pozitive au fost propuse. Un studiu recent a sugerat ca jocurile violente nu au repercusiuni asupra comportamentului social si chiar poate avea efecte pozitive in unele situatii, cum ar fi lucrul in echipa. S-a spus totusi ca in general sunt putine studii de calitate pe care te poti baza si industria de jocuri video a devenit o tinta usoara pentru media si a fost invinuita pentru multe probleme moderne cotidiene.

Unii cercetatorii cred ca in timp ce practicarea jocurilor video violente ce duc la actiuni violente, sunt, de asemenea, si alte influente biologice care au impact asupra alegerilor personale. Potrivit lui Sean P. Neubert de la Institutul de Tehnologie Rochester, o persoana care este biologic predispusa la agresiune va deveni mai influentata de scenele violente, deci vor fi expusi riscului de a dezvolta actiuni distructive.
De exemplu, cineva cu tulburari antisociale de personalitate are o predispozitie mai mare de a iesi si a impusca pe cineva dupa ce a jucat ore intregi Grand Theft Auto sau un alt joc de acest gen.

Citeste mai mult despre violenta in jocurile video AICI.

Conform retailistilor importanti, lansarile asteptate pentru urmatoarele zile sunt in zona de LED TV, tehnologia promovata pentru 2011 de producatori, asteptandu-se ca fiecare mare producator sa lanseze pe piata autohtona cate doua sau trei modele de televizoare din aceasta categorie.

Restul de televizoare promovate vor fi tot LCD-urile, asteptandu-se ca acestea sa faca grosul vanzarilor, iar in zona de subiecte fierbinti vor fi promovate indirect deja lansatele tehnologii 3D.

Totusi, noutate absoluta a lui 2011 raman LED TV-urile, iar punctele forte promovate de producatori sunt un consum mai mic cu 30%, mult mai subtiri fata de LCD TV-uri, o calitate a imaginii superioara alaturi de toate tehnologiile deja inglobate in clasicele deja LCD-uri (Full HD etc).

Chiar daca preturile la LED TV-uri sunt cu 30% – 40% peste LCD-urile clasice, chiar daca anul trecut nu a fost tocmai unul foarte fericit, producatorii se declara optimisti in ceea ce priveste noua gama de televizoare.

Revenind la ce s-a intamplat anul trecut, poate este o idee foarte buna sa trecem o privire asupra cifrelor, astfel incat sa incercam sa estimam cat mai bine ce se va intampla in acest an. Cele mai importante informatii ne provin tot de la retailisti, care ne spun ca in topul brandurilor preferate de cumparatorii romani se afla Samsung urmat de LG, Panasonic si toti ceilalti producatori. De asemenea, conform vanzatorilor, televizoarele preferate de romani la achizitionare au fost cele cu diagonala de 82 cm (32 inch) ce depasesc in medie pretul de 2.000 RON.

Conform GfK, in cazul electrocasnicelor de larg consum, 2010 a fost un an de redresare timida, valorile totale din vanzari situandu-se la aceleasi valori ca si in 2009 – 270 milioane euro. Totusi, finalul anului trecut a fost unul mult mai interesant decat cel din 2009, probabil din cauza lansarii tehnologiilor 3D pentru uz casnic.

Articol publicat si pe ITplay.ro

Am stat de vorbă despre dicţie şi importanţa sa pentru jurnaliştii de radio, cu un om a cărui viaţă orbitează în jurul conceputului de radio încă din copilărie (şi-a început cariera în radio la 14 ani). Adi Mihăilă lucrează în prezent la radio Zu.

Carmen Ivanov: Cat de importantă ţi se pare dicţia pentru o persoană care vorbeşte la radio sau la televizor?
Adi Mihăilă: Mesajul trebuie transmis ca text şi ca idee. Dicţia este esenţială pentru un om de radio.

Carmen Ivanov: Tu ce faci pentru a avea o dicţie mai bună? Înainte de a intra în radio ai făcut exerciţii de dicţie, ai făcut ceva special pentru a-ţi îmbunătăţi vorbirea, rostirea, sau pur şi simplu ai prins din mers tot felul de artificii?

Adi Mihăilă: La mine este o poveste mai aparte, în ideea în care fac radio de la 14 ani, iar la 14 ani nimeni nu ar fi investit în mine, dar din păcate, ceea ce vreau să subliniez este că radioul comercial, radioul modern din ziua de astăzi, nu mai investeşte în oamenii pe care îi are. Iau produsul aşa cum îl au, aşa cum îl găsesc şi merg pe mana lui.

Carmen Ivanov: Care sunt exerciţiile tale preferate de dicţie?
Adi Mihăilă: N-am exerciţii preferate de dicţie, dar sunt jocurile acelea frumoase, pe care noi le numim încurcă limbă, pe care le mai folosim, dar în rest, dacă simt că nu îmi dau drumul ok la voce, cel mai des fluier.

Carmen Ivanov: Deci, totuşi, faci ceva, un pic de încălzire, înainte de emisie!
Adi Mihăilă: Da, pronunţ vocale, consoane.

Carmen Ivanov: Dacă ar fi să alegi între “hribi fierţi, hribi fripţi”, “cupă cu capac, capac cu cupă” sau “şase saşi în şase saci”, ce ai alege? Acestea sunt cele trei exerciţii suficient de simple pentru a fi reţinute, dar suficient de greoaie pentru a te încurca şi pentru a-ţi da dificultăţi de rostire.
Adi Mihăilă: Cupă cu capac, capac cu cupă, clar!!!

Carmen Ivanov: O ultimă întrebare: spune-mi dacă ai persoane în media, la care te-ai raporta vis a vis de dicţie, la care te uiţi cu admiraţie.
Adi Mihăilă: Adela Mărculescu, mi-a fost profesoară de dicţie în facultate.

Carmen Ivanov: Şi din persoanele care sunt la televizor, la radio?
Adi Mihăilă: Nu am!

Articol publicat şi pe Dicţie.ro

Am identificat 479 de cuvinte cu pronunţia consoanei x intervocalic în variantă “cs” şi doar 74 în variantă “gz”. Mai jos aveţi lista familiilor lexicale ale excepţiilor:

1. Exact- împreună cu familia de cuvinte: exactitate, inexact, exactitudine, inexactitate
2. Elixir
3. Exalta – exaltare, exaltație
4. Auxiliar – semiauxiliar
5. Exala – exalare, exalație
6. Examen – examina, examinare, examinator, reexamina, reexaminare
7. Executa – executabil, executant, executare, executiv, executor, executoriu, execuție
8. Exemplar – exemplaritate
9. Exarh – exarhat
10. Exantem – exantematic
11. Exaspera –exasperant, exasperare
12. Execra – execrabil, execrație
13. Exemplifica – exemplificare, exemplu
14. Exercita – exercitare, exercițiu
15. Exersa – exersare
16. Exigent – exigență
17. Exil – exila, exilare
18. Exista –existent, existență, existențial, existențialist, existențialism, coexista, coexistent, coexistență, inexistent, inexistență, non existență, preexista, preexistent, preexistență
19. Exotic – exotism
20. Exulta – exultant, exultare, exultație

Articol publicat si pe dicție.ro

Dupa ce un reporter de la CBS Los Angeles s-a balbait in timpul unei transmisiuni LIVE de la premiile Grammy, specialistii au anuntat ca reporterita ar fi putut suferi un atac cerebral sau creierul sau nu a fost oxigenat suficient.

Serene Branson transmitea LIVE informatiile de la ceremonia Grammy cand nu a mai reusit sa se controleze si sa pronunțe niciun cuvânt coerent: aceasta încerca să spună: “Well a very, very…” după care nu a mai reușit să pronunțe cuvântul ”heavily”. A încercat din nou, dar tot nu a reușit, după care a continuat cu o serie de sunete fără noimă. VEZI VIDEO

Serene Branson a fost spitalizată, iar acum se află în afara oricărui pericol. Specialiștii recomandă în astfel de cazuri consultarea imediată a medicului. Atacurile cerebrale pot provoca probleme de vorbire în mai multe moduri, fie prin afectarea capacității creierului de a recunoaște și construi cuvinte, fie prin blocarea mușchilor faciali, care nu mai pot forma corect silabe. O treime dintre cei care suferă atac cerebral rămân permanent cu probleme de rostire, deși este posibilă o recuperare parțială.

Serene Branson s-a născut în Los Angeles, a fost nominalizată de două ori la premiile Emmy și pe website-ul CBS sunt trecute ca hobby-uri ale sale cititul și yoga.

Articol publicat și pe dicție.ro

Asta pentru că după o săptămână petrecută în Chişinău (Republica Moldova) am observat oameni care încearcă cu disperare să păstreze (vorbească) limba română în forma sa corectă şi în ciuda calchierilor din limba rusă, să formuleze şi pronunţe cât mai bine cuvintele. Asta nu înseamnă că prietenii de peste Prut nu au grave probleme de pronunţie în limba română. Cele mai grave “particularităţi”, întâlnite la 90% dintre persoanele cu care am stat de vorbă la Chişinău sunt sesizabile atunci când în cuvânt apare sunetul “e”, în sensul că alătură în vorbire vocala “i”.

Astfel cuvintele care conţin vocala “e” sunt pronunţate în loc de: european, europarlamentar, euro, efemer, examen – “ieuropian, ieuroparlamientar, ieuro, iefemier iexamien”. De asemenea, exista şi o tendinţă de a scurta unele cuvinte, astfel că în loc de pâine, câine, mâine pronunţia acestora este “pâne, câne, mâne”. Mai e şi consoana “L” rostită mult îngreunat… dar pentru asta de vină sunt ruşii .  Cu toate acestea, odată ce persoanele cu care am venit în contact au fost corectate (la cursurile de dicţie susţinute acolo), au încercat (şi reuşit în mare parte) să pronunţe cuvintele în forma lor corectă.

Şi pentru că şi printre ai noştri am găsit o mulţime de nemulţumiţi de generaţia “decât”, vă întreb, ce facem atunci când auzim (over and over) colegul, vecinul, copilul… pronunţând greşit cuvintele sau formulând greşit propoziţiile?

Articol publicat si AICI

Asta pentru că în fiecare birou găsim cu siguranţă pe câte un loc călduţ un “şarpe”, un “păianjen” poate chiar o gaşcă de crocodili, maimuţe care duc informaţia dintr-o parte în alta, dar şi câte un “iepure” speriat, căruia îi este frică şi de propria voce.

Şi asta nu ar fi chiar nicio problemă dacă nu ar trebui să convieţuieşti cu ei mai bine de o treime din zi. Culmea e ca cei mai obositori sunt chiar cei care pretind că sunt cei mai mişto oameni (de gaşcă, cu principii, moralitate, ş.a) şi despre care constaţi în timp, că nu fac altceva decât să-şi ascundă adevărata faţă, fiindcă uşor, uşor, pe măsură ce situaţiile o impun, revin la statutul de târâtoare (veninoasă dacă este cazul).

Eu spre exemplu am avut de-a face pe parcursul timpului şi cu şobolănoşi cu pretenţii de redactor-şef, cu colege care aveau mai mult format de ciocănitoare sau, după caz, lipitoare decât de editori de ştiri, râme prost crescute pe post de ducător de casetă sau secretară, popândăi morocănoşi gata mereu să o ia la fugă dacă era de răspuns la vreo întrebare, pupeze decapitate pe post de PR, dar cel mai grav – am impărţit biroul şi cu nişte broaşte veninoase cu pretenţii de prieteni.

Asta nu înseamnă că nu există şi colegi pe care i-ai vrea şi acasă (Pâinea lui Dumnezeu), dar nu ei sunt cei care fac subiectul discuţiei de astăzi.

Despre animalele de lângă noi vreau sa vorbim. Voi cu ce specimene împărţiţi biroul?

Si cum monitorizezi chestia asta? Sau mai bine, de ce o faci? Sau, o faci? Iţi trebuie?

Păi, îţi cam trebuie, macar să afli dacă e mai deşteaptă decât tine concurenţa asta, sau, dacă ţi-a copiat pur şi simplu ideile. Te-aş mai întreba cititorule dacă atunci când concurenţa îţi suflă în ceafă, tu ţi-ai alocat deja resurse de timp, oameni şi bani pentru monitorizarea (încurajarea în cazuri speciale) sau împiedicarea dezvoltării acesteia.

Am întrebat un coleg chiar acum: ce ar face dacă ar fi singur pe piaţă cu un produs sau serviciu pe piaţă şi concurenţa ar începe să îi dea târcoale. Răspunsul a venit prompt: depinde de cât de puternică e concurenţa.

Păi asta spuneam şi eu. Depinde de CINE e concurenţa!  Care este următorul pas? Raspunsul care iţi vine la îndemână este desigur: îmbunătăţirea serviciilor şi scăderea preţurilor (asta se aplică în toate cazurile dacă vrei să îţi termini concurenţa rapid).

Închei şi vă întreb: voi cât investiţi în “concurenţă”?

Articol publicat si aici.

Asta este raspunsul celor mai tineri care, acum, incearca sa intre in lumea mass-media cu scopul declarat de a deveni faimosi – nu jurnalisti! (Si-am stat de vorba pana acum despre acest subiect cu vreo 200 de persoane).

Unii spun chiar ca, pentru ca toate ziarele si televiziunile sa vorbeasca despre ei, macar intr-o stire, ar fi de preferat sa faca sex cu o vedeta. A.B. imi sopteste: “asa cum a facut Dani cu Mihaela R. Cine era Dani fara Mihaela? Nimeni. Un alt prezentator de matinal”. Altii spun ca ar plati bani grei doar pentru confirmarea verbala a unei vedete, care sa fie dispusa sa “recunoasca” partida de sex, chiar daca ea este inventata.

Tot pentru aceasta categorie de persoane s-a inventat si “pagina 5″ a tabloidelor, dar piersicutele nu se multumesc doar cu patratelul de celebritate. Asta pentru ca au invatat ele ca celebritatea se masoara in minute, nu in patratele. Neaparat minute!

R.M., mai realist din fire, mi-a spus ca pentru 5 minute de celebritate ar fi dispus sa muncească 6 luni neplatit. Sau chiar un an. “De ce? Pentru a ajunge sa imi ating scopul, pentru a ajunge celebru, macar pentru cinci minute”.  R.M. nu a putut totusi sa defineasca ce inseamna aceste cinci minute de celebritate pentru el.

D.R. spune: “Sunt doua chestii pe care cred ca le-as putea face pentru cinci minute de celebritate. As accepta sa mananc insecte vii, dar asta sa se intample undeva prin Thailanda. Si m-as incumeta sa adresez o intrebare foarte deranjantă unei persoane celebre dar ranchiunoase si care stiu ca ar cauta sa se razbune pe mine toata viata sa”.

M.Ţ. spune ca sigur sigur nu ar face sex pentru celebritate, cel putin nu cu un barbat. “Cu o femeie ar fi alta povestea. Si as patrula in fundul gol (spune fatuca cu un posterior… absolut incredibil) pe strazile Capitalei. Ziua in amiaza mare”.

Voi ce ati fi dispusi sa faceti pentru cinci minute de celebritate?

ARTICOL PUBLICAT SI AICI