RSS Feed

Nici dracii nu mai sunt ce-au fost

vezi toate articolele de
11 Apr 2013 la 15:55 31 comentarii 2318 vizualizari.

Când sunt mici, mici, li se spune crize de tantrum. Te tăvăleşti, dai din picioare, rulezi lacrimi lungi şi urli. Trec, cel mai adesea, cu ciocolată, indiferent ce i-a cauzat. Te faci un pic mai mare, înveţi să spui Nu vreau!. Tonul e mereu ferm-imperial. Oricum, ai două stări: dulce şi strigătoare.

Te duci la şcoală şi-aştepţi, ei, sigur că tu nu ştii asta, s-ajungi adolescent. În timpul ăsta, te împrieteneşti cu anumite obiecte. Alea care nu vor… treaba lor. Nu scapă întregi din mâinile tale. Câteodată-ţi pare rău, dar nu-ţi arăţi atâta slăbiciune. Eu crăcănam ace, mari, de siguranţă, le înroşeam la flacăra ochiului de aragaz şi remodelam interiorul mânerului frigiderului. Mirosul de plastic topit e de-a dreptul euforizant, ce, nu ştiai?

Ţi se pare că eşti mare de-acum. Îţi permiţi să ai draci pe tine. Nu-ţi place cum îţi stau hainele, cum te transformi în altcineva, cum oftezi degeaba. Îţi ţii cu greu ochii-n picioare, lumea-i cam proastă, las’ că şi urâtă. Mâini în buzunare, desene compulsive, fond de ten de ambe sexe, zvâc şi lene.

La douăzeci de ani, dracii sunt generoşi, ai viitoru’-n faţă. Aşa zice lumea, aşa te simţi şi tu. Orice nu e ca tine devine o dramă pentru care nu există locuri sau timpuri dedicate spre a se consuma. Dacă ai noroc şi n-ai ajuns aici timid, eşti bun de spaimă pentru oricine te contrazice. Ştii tot şi spui ritos ce crezi. Eşti crud, nu-ţi place, ăştia zâmbesc condescendent, te invidiază că-ţi bate toată inima prin geaca de piele. Nişte rataţi, dă-i dracu’!

Ai împlinit treizeci de ani şi n-ai dormit azi-noapte. Iei lupa şi-o pui în oglindă, nu vezi nimic, dar te simţi revolut şi creponat. Nu-i bine. Ai şcoală, visezi experienţă, nu eşti singur în casă, e reconfortant. Totuşi, clepsidra cine-a dat-o cu cracii-n sus? Şi de ce ticăie precum deşteptătorul? Mă rog, tu nu eşti ca ăia bătrâni, nu te deprimi, ai auzit că-ţi cade părul de la depresie şi faci şi laba-gâştii.

35? Stai bine, începi să nu mai ai senzaţia că-ţi merg singuri pantofii, îţi spui mai rar Nu ştiu şi, oricum, nu te mai răsteşti la tine când te prinzi la colţ, au început să-ţi iasă primele fire albe ale autosuficienţei de Ev Mediu. Când ai draci, te doare capu’, semn de trecere. Nici măcar nu mai tremuri, însă, în schimb, faci o mică criză de tahicardie ori o extrasistolă discretă ca o rândunică pe care nesimţiţii ăştia o numesc atac de panică. Nişte proşti.

Te duci spre patruzeci. Când? Habar nu ai. Te-ai înmuiat de tot, ca salcia. Prea mult zgomot, culori stridente, parfumuri în exces, faci sport, sigur că nu de ieri, de azi, te-nşurubezi cu patimă-n birou. La-ntoarcere, în pat. Aceeaşi mişcare, scop ioc, rutina-i salvatoare, nu cum credeai pe timpuri. Când erai tânăr, nici nu ştiai că eşti, acum îţi tot spui asta de câte ori te superi. Ţi-ai luat şi obiceiul să-ţi fii ţintă, c-ai citit tu că nimic nu e atât de grav, noi avem perspective deformate de stres şi de frustrare. Cuvintele astea două, goliciuni neobrăzate, sunt sunetele de fundal. Ai, faci, vrei, poţi. Gata. Ce, s-a fericit cineva din mai multe verbe? Când te mai curtează, fără spor, e drept, dracii clasici şi cinstiţi, doar ţi se răcesc niţel mâinile. Nici nu mai baţi din picior, nici vorbă să te dai cu curu’ de pământ, te-ntorci cu spatele la tine şi-aştepţi să treacă, să plece ori să se transforme. Asta, aşa, în mare. Uneori mai şi râzi, nu-i rău, dar de ce faci febră mandibulară dup-aia? Ţi s-a făcut poftă de tine? Mănâncă o frunză de lăptucă, ia cu lămâie şi piper. Să-ţi treacă. Toate trec. Mai departe nu mai ştiu.

      

Urmăreşte-ne pe Facebook şi pe Twitter
 


Etichete:


31 comments
  • 1

    Toate ca toate, da` ce ți-am făcut să mă faci autosuficient de Ev Mediu?

  • 2

    Mi-ai făcut că te-am făcut de tânără, iar acum nu-ţi mai fac faţă. Mi-a trebuit…

  • 3

    Îmi pare gău să te contrazic, dar aceia nu sunt draci. Dacă ai putea desconspira un drac acel drac va ispiti primul om slab la minte ca să-ți ia zilele în locul lui. Deoarece dracii sunt niște imperialiști plictisiți de orice vulnerabilitate. Dracii nu se mânjesc cu săngele tău pentru că le este scărbă de el. În schimb pot ispiti ca să întoarcă împotriva ta tot ce ai iubit, urât sau nu ai apucat să cunoști vreodată. Ori să încerce te ispitească chiar pe tine să te dezici de tot ce ai iubit, urât sau nu ai apucat să cunoști vreodată.

  • 4

    Superbă piesa! Mai că uit de cracii clepsidrei. ;)

  • 5

    Moftu,

    Imperialişti au ba, vorba mătuşă-mii, Cleopatra, odihnească-se-n pace, în rest, drept grăit-ai. Şi au şi spor. :)

  • 6

    Nora,

    Da’ ce-au cracii clepsidrei? :roll:

    Yasmin îmi place de mor şi-am renunţat, de data asta, la flăcările lui Mor Karbasi pentru ea.

  • 7

    Ei, mă mai înţep în ei uneori…

  • 8

    Stai bine. Să vezi când li s-or toci unghiile… :D

  • 9

    Ferice de aceia care nu au văzut dar au crezut. Căci credința nu este făcută pentru a fi verificată cu deștul în cvr. Credința se bazează în primul rând pe încrederea că fâcând bine altora este bine ce faci. Si singura posibilitate de a înfăptui ceva fără să se sfarăme după aceea. Animalul nu se încrede decât dacă se trage la mai bine împreună cu ai săi. Eu văd bisericuțe chiar și acolo unde aparent ele nu mai există. Ca să demaști un diavol în primul rând implică să statuiezi o lege universală pentru acel diavol. Adică să faci legi pentu a include păcatul în ele. Dacă faci legi pentru a justifica păcate. Atunci nu vei mai avea dreptul să condami acela păcate în numele lui D-zeu. Firesc, nu ai voie să judeci. Dar în numele lui D-zeu ai voie să faci orice. Pentru că D-zeu iartă. Păcătoșii care te necăzesc în primul rând te vor trist/ă, depresiv/ă și deznădăzduit. Dacă îndrăznești să fi fericit/ă și să te bucuri de viață în numele lui D-zeu. Căci D-zeu iartă păcatul, chiar dacă acesta este precum mohorâciune și spală fața rușinată ori batj0corită. Cei răi (care nu numai prin oamenii păcătoși fac rele) te vor urâ de m0arte. Și vor păcatui și mai mult. Căci ei/ele te vor un nimeni, iar tu încă îți permiți să te bucuri la ei/ele. Iar motivul pentru care te bucuri nu face parte dintre legile lor universale, cu care ar putea face orice. Căci defapt cei răi nu dau doi bani pe nici o lege, atâta timp cât nu pot împărți legea cum le convine lor.

  • 10

    Ha, ha! Vorba Efimiţei: povestitoare ca matale, mai rar, dragă Ana! Uite, îţi ofer şi un link, unde vei asculta o femeie plină de “draci”: youtube.com/wat../

    alt jack spamtecătorul
    2013-04-12 15:13:33 | Raporteaza
  • 11

    jack spamtecătorul (numa’ ce te extrăsei, Potemkin, da’ de ce umbli gol în post?),

    Mulţumesc! :)

  • 12

    O mică eroare tehnică… Care e legătura cu prinţul Grigory Aleksandrovici Potemkin-Tavricheski?

    alt jack spamtecătorul
    2013-04-12 16:16:57 | Raporteaza
  • 13

    M-am referit la crucişătorul care i-a purtat numele, nu la Alteţa Sa. :)

    Spamtecătorul prins în spam? :lol:

  • 14

    Dracii se folosesc de credință ca să însingureze omul în egoism (cât trăiește) și m0arte (când nu mai bine nu s-ar fi născut) ca într-o temniță din care nu poate evada nici măcar cu un gând. Căci dacă te încăpăținezi să materializezi credința în D-zeu ca să convingi lumea că nu bați câmpii. Dracii îți vor răpi această abilitate, și nu se vor sfii să se folosească de ea pentru a amăgi mințile slabe. Îți vor lua chipul lui D-zeu care vrei să-l faci înțeles sau crezi că-l cunoști și-ți vor da cu el în cap. Căci Domnul a îngăduit să-i fie contestată autoritatea. Altfel nu ar mai exista păcatul, dacă păcatul nu s-ar zidi. Ca să se facă mărturie. Cum dealtfel și credința se cere doar a fi mărturisită prin propriile fapte (care inevitabil determină păcătoșii să încerce să te excludă, atunci când li se cere și lor să-și riște pielea). Tu nu trebuie decât să încerci să-i educi pe oamenii posedați și mulțumiți că nu și-au furat-o prea tare. Căci modalități de a te strecura în viață și de-a ți ascunde defapt fricile se găsesc. Nimeni nu vrea să riște, deoarece s-au obiștuit să profite și să lise dea pentru a avea ce risipi. Prin urmare nu vor investi nimic din ce le aparține. Doar vor cuntinua să încerce marea cu degetul (ca să vadă cât timp le-a mai rămas, să știe când să se eutanasieze ca să nu crape în chinuri, așa cum defapt ar merita), iar risurile vieții le vor pasa altora. După scurt timp (căci orice minune ține trei zile) toate pățaniile care altădată erau spaime vor ajunge să-i plictisească. Întâi se vor convinge că au potolit bestia cu aceia pe care-i pot păcăli să și-o fure în locul lor. O vreme se vor delecta cu sadismul necesar supraviețuirii. După care vor încerca doar să câștige timpul hărăzit de D-zeu altora. Vor continua să-o facă pe pr0știi ca să te obosească, să te îmbolvăvești și să dispari (odată sau de mai multe ori). Căci Iadul nu și-l fac păcătoșii ci Domnul l-a zidit. Iar Domnul a pătimit construind Iadul mai mult decât orice necredincios care va ajunge vreodată în Iad.

  • 15

    Despre binecuvântare se așteaptă întodeauna să vină. Căci a vecinului mereu va părea mai grasă. Iar dacă a vecinului e prea slabă o face pe a ta să pară prea utură de-ți vine să-o arunci de scârbă. Iar atunci când vine binecuvântarea există. Pentru a fi binecuvântarea este defapt un fel de bgare în seamă politicoasă. Dar tot bgare în seamă se cheamă. Căci omul are un hatâr și ține neapărat să se bge în seamă cu D-zeu. Adică să fie ca D-zeu. Cum dealtfel și dracii încercatără, dar ei nu vor să recunoască ce au pățit. Deoarece mai speră că se va găsi cineva să-i ajute și pe ei, căci D-zeu nu le este de nici un folos. Ba din contră.

  • 16

    mofturici, esti o bazaconie totala. Cuvintele tale sfarsesc intr-o gaura absolut ipocrita si acopera toata gaura cu o imagine neagra care stinge lumina zilei. Avortezi realitate din constienta omului si-i prosteti mai mult decat deja sunt. Ce crezi? Ca Dumnezeu justifica existenta ta si te valideaza prin cuvinte fardate de contradcitii create de starea ta pshilogica? Hai lasa ma. Tu vrei ca omul s-l slujeasca pentru a hrani sufletul? Pentru a justifica starea ta egoista aruncand hrana adevarata prin geam indurata prin entitati ca munca, educatie, scoala, virtutea vietii numit realitate. Asta vrei tu? Stii de ce Marele Legenda Marelui Inchizitor din Fratii Karamazov l-a lasat pe Ivan Karamazov sa poarta ultimul cuvant in fata lui? Stii? Nu? Hai sa te lamuresc. Pentru arata lumea ca suferinta prin existenta din jurul tau va fi mereu neplatita pe lunga durata vesnica. Cum poti sa lasi omul sa sufera in eternitate? Zi si mie mofturici. Cum poti? Egoismului tau e mai grav decat orice politician roman care a slujit, constient, propriul sau diavol. Si tu imi spui mie ca blandetea omului va fi justifcat intru-un mod corect in fata deținătorului dn porțile cerului cand defapt sfoara legaturii intre rautate si bunatatee va fi mereu o eternitate care reciproc n-au cum sa fie exclusive. Asta ma doare pe mine in suflet. Stiind foarte bine ca oameni care fac lucuri bune o sa fie pus in acelasi oale ca restul lumii fiindca starea buna si rautatea omului vor fi împletite in veșnicie.

  • 17

    Si altceva mofturici. Ce te face pe tine un crestin adevarat. Lamureste si pe mine te rog ignoranta mea prin existenta. Ce te face sa ca mintea ta sta pe un piedestal mai rasaritean ca restul lumii? Ridica fruntea sus, si zi mie. Ce te face un om mai validat, mai justificat in existenta ta? Ce crezi, ca daca stii sa tii mâinile împreună mai tare ca restul lumii te face sa te simti mai revendicat sub ochi publice?

  • 18

    Servus, Anti! :)

    Eu îl citesc mereu cu atenţie pe mofturici. N-am văzut la el discurs la persoana I până acum.

  • 19

    @Ana, să mă exprim mai întâi ce-i cu persoana I, chiar dacă nu dau doi bani pe politețuri. Tot socot că gazda indiferent dacă e o doamnă, domnișoară, sau orice altă floricică cu pețiol pețit au ba se cuvine să primească (dacă vrea) răspunsuri. Răspunsuri care odată puse pe fugă nu mai au cale de întoarcere nici m0arte numai mintea care le-a născocit le mai poate învia. Opinia mea este că persoana întâi ar putea foarte bine să nu fi existat, încât să nu fi avut parte pl.. pe care să-o bge în cvrul potrivnic al lui Anti.

  • 20

    Deoarece nu îmi permit să doresc binele altora, și să fac spiritisme cu binele. Mă ocup la persoana I (dacă tot există) ca să aibă parte de inocularea binelui în cvr, chir dacă ajubg să mă duc pl.. de suflet. Să va dă că viața nu este după cu și-o meșteresc uni și alți ci e dată în hizda măsi.

  • 21

    moftu,

    Discursul la persoana I nu are legătură cu politeţea. Sună cam aşa: Eu…

    Iar tu nu-l foloseşti. Asta nu era nici de bine, nici de rău. Doar o observaţie.

  • 22

    Nu merit nici măcar să mă rog la D-zeu cu atât mai puțin să-mi cer scuze.

    The xx – Chained youtube.com/wat../

  • 23

    Bine.

  • 24

    mofturici//

    Feresti de mine?

  • 25

    mda, e asta antinationalistu’ cum sunt io cosa ;)

    …bai, pe la voi (si-aici, si dincolo) se mai distra lumea odata, mai radeam toti de aia cu oistea-n gard (cretini nativi), aveau totusi haz pana si incaierarile.

    acu? cred ca si voua vi se apleaca, fandositelor, sa tot cititi cum baga in nestire costelushii la matz.

    hai c-am plecat iar (nu va obositi cu reply-urile)

  • 26

    …kaca-m-as pe spamul vostru, ca tot nu l-ati fixat :(

  • 27

    @Florin, e mișto că ai după ce te linge în cvr și un-te cca. În alte împrejurări erai nevoit să te auto-cenzurezi în cvr pe mă,ta până când plezneai. Dăcă nu-ți place democarția și terciul de creier de maimuță abrutizată, exilează-te la talibanii monarhiști și ultra-tradiționaliști. În ierarhia sângelui unde aleșii se fte și în contul la fraeri. Democrația are nevoie de prospătură și pr0ști înnecați în diar3e revoluționară și spârcâială de idealuri inacesibile muritorilor de rând, nu de consangvinitate mațului pli b3lite ori de minți complexate și înfricoșate până și de umbra lor.

    Blondes – Wine youtube.com/wat../

    PS: Bineînțeles că este numai vina mea, că te-ai ajuns, și nu-ți mai pvtrezește spamul pe maț. Nu-o să se mai întâmple.

  • 28

    E și normal să nu vă mai placă rațiunile mele atunci când devin scabroase. Ccatul meu nu pvte precum al altora. Cine gândește ca un întreg poe-tizează mai întâi în duh abia mai apoi dacă mai apucă și în cuget și simțire. Adică printre altele gândește și cu cvrul sau orice mădular al făpturi sale. Fără duh ești un animal cu memorie rudimentară. Oricând poți fi resetat și pus să mănânci ceea ce neam de neamul tău nu a apucat încă să termine să se cce. Adică suferi de nesimțire prin ignorarea duhului, iar cuvântul tău nu vlorează doi bani. Așa cum toate sunt schimătoare și cuvântul pe care ți-l dai va mânca același rahat cu cele vremelnice.

  • 29

    „Până la D-zeu te mănâncă toți sfinții”. Adică vrând ne vrând omul pe lângă faptul că interacționează cu mediul și veacul existenței sale dar tinde să se domesticească și singur. Interacțiunea duhului cu mediul este prima. Astfel se trece trupul omului din viață spre moarte. Conștiința există încă de la început dar este infantilă, aparent nevinovată și vulnerabilă. Chiar și copii care se nască cu tare fizice, mentale sau de comportament moștenite sau dobândite în timpul concepției par încă neciopliți de experiențele necruțătoare ale vieții. Conștiința devine cu adevărat nevinovată când incetează să mai ignore duhul. Adică prin manifestări (fapte) omul mărturisește pe D-zeu ca mijlocitor între el și semeni săi sau preferă să ucidă un D-zeu în duh pentru a-și asuma meritele acestuia și a-și lua viața (care de drept nu-i aparține) la bani mărunți.

    Omul care este condus în viață doar de conștiință este defapt un inconștient și o marionată a propriilor sale neajunsuri. Iar neajunsurile de cele mai multe ori nu și le pricinuiește doar singur (încercând să ardă etape plicticoase din viață sa și căzând în desfrâul masturbării simțurilor pentru a evada din plictiseală). Plictiseala este modalitatea prin care trupul gheamă duhul să-l mângâie. Din acel moment conștiința substituie vremelnic acel duh pe care tocmai și l-a ucis și devenind pui de drac. Cine îndrăznește să demaște un diavol își complică viața de îl ia toate pandaliile. Iar universul se dilată și se contractă consumându-i suflarea de viață. Tot ce crează se și năruie. Mișto este că la început asta nu se întâmplă prea des. Iar credulul înghite gălușca diavolului devenind posedat și captiv patimilor. Căci trupul se preschimbă drogându-se cu ele. Doar înnaintarea în vârstă mai mustră conștiința egoistă sporind și mai mult balzarea. Oamenii care se recunosc și au afinități în patimi, risipesc cât au de risipit, după care atunci când nu mai au de niciunele se trădează între ei cu ură de m0arte.

  • 30

    Florin@26,

    apai dracului…de cand nu ne-am mai bestelit,sa mor eu…daca nu iti duc dorul…vino pe ” Pistol” !

  • 31

    Să-ţi spun eu cum e după 50. Ridici capacul la cutia pandorelor şi vezi că-i plină de draci şi te uiţi în oglindă şi vezi o caricatură tulbure făcută la mişto care nu exprimă nici măcar suferinţă.

Comentează

Pentru a aparea comentariul dvs direct pe site, trebuie sa va inregistrati, sau sa va logati daca aveti deja un cont.
Comentariile anonime vor intra in moderare


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari
13 decembrie înseamnă în fiecare an ziua mea de naştere, iar acum, în 2010, este a 37-a. Iubesc o fetiţă de 9 ani, a cărei mamă, dintr-un uriaş privilegiu, sunt, care îmi spune în fiecare zi că mă iubeşte incomensurabil. Îi place ei sonoritatea cuvântului. Barbarul pe care-l iubesc „frizează“ geniul – zilnic, flagrant şi întotdeauna emoţionant. Epos. Mama şi tata sunt doi frenetici adolescenţi de 60 de ani. Fratele meu e rocker practicant, un tip frumos şi deştept. Îl ador. Am 7 prieteni foarte apropiaţi, fiindcă au fost singurii care n-au reculat, aşa cum fac oamenii cel mai adesea atunci când le înfăţişezi abrupt sentimentele pe care le ai pentru ei sau când, la fel de dur ori poate mult mai, le spui scurt ce nu-ţi convine. Ei nu cred că sunt intruzivă. Deşi sunt. Împreună cu toţi aceşti oameni practic zilnic un sport extrem: exprimarea liberă. Ne place, ne oboseşte, ne scoate din ritm şi din sărite, dar ne salvează.
» citeste biografia

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Ce fac prietenii tăi pe Pandoras

Ultimele comentarii

2012 2013 alegeri alex mazilu articol Artă bani barbati blog București campanie carte carti Chisinau cinema copii copil copilarie critica dragoste educatie familie Fashion femei femeie fericire film filme fotografie Franta frumusete imaginaţie inspirat instantanee interviu iubire Job lansare libertate literatura mare Mirela Retegan Moldova munca muzică oameni o fraza online o poza parinti parlament pasiune Paste Pdl plagiat politică post poveste poze psd publicitate razboi reclama revista români România sanatate scandal soare spectacol spot suflet timp top TV umor vara Very Happy Victor Ponta violenta

© 2010 - 2013 pandoras.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!