My vintage addiction « Pandora's | Blog la feminin
RSS Feed

My vintage addiction

vezi toate articolele de
26 iun 2010 la 09:55 44 comentarii 935 vizualizari.

Initial vroiam sa scriu titlul in romana sau mai bine zis, sa gasesc un titlu in limba romana, (aceea pe care o stalcesc zilnic aici) insa mi-am dat seama ca pur si simplu suna mai bine in engleza…

Tot “initial” doream sa scriu un text “general”, insa am realizat ca ideea mi-a venit tot “de la mine”, uitandu-ma in unul din dulapuri dupa o rochie veche, care sa ma imbrace alaturi de un Chanel no.5  pentru o intalnire cu parfum de carti si aroma de barbat puternic, pasionat de numere si calcule, insa iubitor de muzici clasice si bauturi vechi…

****

Desi am si altele mult mai vechi, rochia mea preferata dateaza din 1971. E lunga, are culoarea untului, e realizata dintr-un material usor si are la mijloc o broderie de mana. Imi este greu sa o spal, nu am incredere in curatatorii, prefer sa am grija singura de ea, ca de toate celalalte rochii vechi din dulap, living, hol, “baie”, (asta e o gluma. Cred) mai ramane sa mi le pun in cap, in rest, sunt acoperita de haine noi si haine vechi :) …..glumesc si nu prea, fie vorba intre noi….

Pasiunea pentru hainele si accesoriile vechi am avut-o dintotdeauna cred, insa de cumparat mai serios m-am apucat acum 2 sau 3 ani. Nu mai stiu exact.

Intai timid, mai apoi din ce in ce mai “indraznet” (noroc ca tavalici era ingaduitor cu mine si ma lasa in pace, macar atat a putut si el sa faca, deh….).

Primele pe lista au fost rochiile, scotocite prin tot felul de magazine, targuri si site uri vintage, unele gasite cu greu, altele mai usor….

Apoi, accesoriile. Perlele, (oh, cat iubesc perlele!) plicurile, cerceii din argint vechi sau inelele cu pietre cat mai mari, curelele, ba chiar niste palarii cu voaleta incredibile gasite la Zurich.

Am sfarsit prin a face un amor nebun si cu kaftanele, le-am gasit irezistibile, le iubesc, colorate, mai simple, sofisticate, pentru plaja sau cumparaturi -sunt piese ideale de purtat vara, cu sandale fara toc, saboti sau papuci fini, (la fel, fara toc) cu pietre, seara.

N-am ocolit nici sari urile, am vreo 3, sunt incredibile, problema e doar ca…nu prea am unde sa le port, daca ar fi dupa mine le-as purta -insa mi-ar fi imposibil sa nu par snoaba sau fandosita, pentru ca sunt foarte speciale, arata “intr-un fel”…

Vintage este o dependenta de care nu pot sa scap si stiu ca de acum inainte n-o sa ma mai vindec niciodata. Imi pare faptul ca hainele acestea au o poveste, (vizitatorii cu state vechi ai  tarii Pandora, stiti deja, Doria e innebunita dupa povesti, ok?) ca spun ceva, ca transmit o stare, ca o fac pe cea care le poarta sa se poarte, la randul ei, potrivit anilor in care au fost croite, realizate.

Sunt de multe ori haine dificil de purtat, necesita atitudine, curaj si asumare, insa, cele mai multe dintre ele sunt pline de farmec si mister.

Unele intra la categoria “prea mult” sau “haina mult prea prezenta”, insa imbraca femeia mai bine decat orice new dress sau new trend piece -parerea mea.

My vintage addiction ma poarta in ani, exact acolo unde mi-ar fi placut sa traiesc (macar o perioada de timp). Intre fuste lungi din panza topita, cercei din pene, curele impletite, genti traditionale sau cosuri din rafie, bentite hippie sau manusi crosetate, rochii simple din anii ’60 ori turbane sau palarii din fetru. Ma trimite in alte lumi, in alte dimensiuni si ma obliga sa ma port ba ca o doamna de moda veche, ba ca o “hippie/gypsy woman” sau ca o diva de alta data, imbracata intr-o rochie lunga, nude, croita pentru a sugera si nu a dezvalui…

Ps. Am un body-corset, cumparat in primavara asta de la Paris. Dintr-un magazin vintage, fireste. Mi se pare de departe cea mai sexy tinuta de interior pe care am imbracat-o vreodata. Imi pare rau doar ca nu-l pot purta (din motive de “securitate”) si fara bikini pe dedesubt, insa arata extraordinar. Cand imi atinge corpul, ma simt precum Jim Carrey in filmul “Masca”. Parca devin o alta femeie. Nu numai una “nerusinata” si lipsita de inhibitii, dar si una sofisticata in acelasi timp.

Acesta este efectul hainelor vintage.

Spun povesti si ne imprumuta din aerul anilor aceia. Si mai mult, ne dau parca acel curaj de a fi si altcineva…

….by thw way -aceasta este muzica ce rimeaza cu rochia de care va vorbeam. cred ca pana si domnul ar fi “rimat”, daca ma uit bine la el….




Urmăreşte-ne pe Facebook şi pe Twitter
 


44 comments
  • 1

    buna dimi! la subiectul de azi pe mine m-ai pierdut de “comentator”.nu am nici o treaba no ofence!iti doresc o zi minunata!

  • 2

    Buna.

    Expunere frumoasa astazi. Felicitari. Eu am tricouri(nu multe) la care tin atat de mult incat le tin sub sticla ca un tablou. Nu mai pot fi imbracate din diferite motive. Daca tu ai fi vrut sa traiesti in vremurile hippie eu as fi vrut sa traiesc pe vremea aztecilor. Nu aveau prea multe haine si traiau destul de periculos. :)

    Bafta si weekend cu soare.

  • 3

    O ce fain articol.. eu am avut tentative de-a lungul anilor, acum vreo 10 ani cand inca nu era moda asta vintage atat de populara, ma gandeam ca mi-ar placea enorm sa revina moda cu rochiile de pe la 1900. fie asa, fie intr-o varianta adaptata. e adevarat ce spui, cand imbraci o haina dintr-o anumita perioada, sau chiar daca sunt haine noi in stil vintage dar porti un accesoriu care sa mearga, te schimba, imprumuti, vorba ta, din acea epoca si din stil…daca as putea, as fi colectionara :) numai prin seconduri daca nu se mai rataceste vreo piesa la un pret de nimic, ca in rest sunt cam scumpute..

  • 4

    @Rhadoo: buna dimineata(sau ziua daca vrei)

    e ok :) ne mai intalnim noi … :)

  • 5

    @wass: saliu nu stiu daca as fi vrut neaparat sa traiesc in vremurile hippie(de ex io -s atrasa de filmele vechi, anii 40-50, imi plac divele de atunci, Dietrich, Haywort, Garbo, Hepburn, Leigh, aveau atata feminitate , timiditate dar si putere si sex appeal :) -si barbatii…nu stu’ erau intr-un fel..un fel aparte…) dar imi plac hainele pe care le purtau femeile atunci. insa vintage nu inseamna hippie, by the way.. :) we fain,D

  • 6

    @siginutz: saliu si eu imi cumpar accesorii si tot felul de prostii din magazine second-hand, sa stii :)

    cat priveste preturile hainelor vintage, acum depinde una e (spre ex) o tinuta vintage Dior sau Lanvin si alta e o rochie vintage no-name, dar incredibil croita si excelent pastrata, reconditionata, etc

    ca idee-rochia despre care am scris azi a costat doar 2,500 000(deci, mai putin decat ar costa o rochie din matase de la Zara, spre ex) dar am luat si una din Zurich, cu pietre aplicate(de fapt, mi-a luat-o altcineva, hai sa fiu sincera) care a costat mult din nefericire, nu poate fi purtata decat la o sindrofie fandosita, nunta, poate(nu stiu sigur) botez altfel, nope, it’s too much

    iti recomand sa urmaresti targurile noastre vintage acolo gasesti mereu haine vechi cu preturi mai mult decat bune.mici chiar te sarut, Doria

  • 7

    @ddoria: Stii ce vreau de la tine Doria ? Vreau un articol despre cum vezi tu politica din Romania in momentul de fata ……..astept

  • 8

    @Danny67: saliu\ poate sa fac un pamflet :) politica e un balon colorat gata gata sa se sparga si in capul nostru sa curga , in loc de milioane si milioane de confetti-milioane si milioane de chestii “maronii” nasol.si cand te gandesti ca noi am vrut asta.noi suntem acestia. aceasta este Romania.

  • 9

    @Dodo dap, vitage is fine dar cum ai spus si tu trebuie sa existe si ocazie pentru a te putea simti bine cu o astfel de tinuta. Si mai trebuie ceva: sa ti se potriveasca. In toate felurile, de la nuanta pielii, la coafura, machiaj, accesorii, tot…Si cei din jur cand te vad sa poata simti parfumul vremurilor de atunci, sa simta asa cum bine ziceai mirosul de Chanel no 5. Si tot stratul asta de vintage sa iti dea si atitudinea de atunci. Caci vintage nu e retro! A+

  • 10

    In privinta imbracaminitii plus a incaltamintii vintage am ajuns la interpretarea panteistica ca si ele au viata. Am suferit cumplit cand mi-am constatat paltonul favorit Chevignon gaurit de molii. Oricum imi este o obligatie sfanta sa am mereu ceva de la Chevignon in dulap chiar daca nu le port. Si pantofi Kowalski (care chiar daca sant noi patina lor de vechi pare autentica). Ca sa inchei la fel de mistic as adauga ca nici o camasa nu mi-a fost vreodata mai draga decat una de aviator care mi-a parvenit absolut intamplator, ca un rod fericit al destinului, de la ajutoare in 89. Mi-a fost un tovaras bun !

  • 11

    Buna Dodo.Pacat ca nu pot sa-ti arat un filmulet.Este facut in Limerick,Irlanda,intr-un magazin vintage hand-made.ARTA !!! la preturi pt toate pungile.Evident ca m-am uitat la lucruri pt barbati dar nu le-am ocolit nici pe cele de dama.Si vinzatoarele…ziceai ca-s niste profesoare de istoria artei ,asa isi prezentau marfa…si parfumul…si atmosfera.Ce mai ,cumparai numai de dragul de a-ti aduce aminte de locul de unde ai cumparat.Sa fi vazut ultra banalul ”lurex” sau ‘’supraelastic”,asta fiind doar un exemplu,cum era croit si lucrat,repet,hand-made…enfin,sa fii iubita si sa ai un week-end frumos.

  • 12

    magnetical buri .. magnetical buri despre blanita alba din camera de zi , despre unele personaje,despre haine vintage despre mancaruri , iesiri si desore scurte informatii referitoare la unele mari si frumoase orase, despre copii despre bona asiatica despre gogu si despre prietena ficasii,despre sexualitate si despre intamplari din viata ei, fie evadari din cabinete medicale fie despre mese festive, despre unele propuneri primite si despre locuri preferate, magnetical buri despre zani despre top ten al dorintelor ei, magnetical buri in varianta “citita” .. magnetical spirit printre vietile noastre, din care chiar daca nu stii buri , iti spun eu, faci parte.. magnetical buri, pana la urma un suflet cu instincte de copil, cu o infatisare superba, capabila sa blocheze multe incercari de a-i descoperi interiorul, cu o imaginatie bogata si cu multe alte calitati care totusi nu primeaza, ele doar contureaza, de fapt primeaza o femeie care nu e foarte des hranita cu acel ceva, o persoana demna de iubit,care se fastaceste in lumea anilor 2010x, dar a carei apartenenta e de alt undeva, parca din lumea pandora, o reala asemanare cu personajul feminim original , o fetita dragalasa per total, iti multumim pentru timpul dedicat si pentru energia spirituala transmisa :) te pup

  • 13

    Doria, Rochita mea preferata din cele pe care le am e una care a fost croita pe la inceputul anilor ‘60, la comanda. S-a pastrat excelent, iar modelul nu e deloc “batranicios”. Am purtat-o la festivitatea de terminare a facultatii. A, si a fost a bunicii mele, ceea ce imi spune ca bunica mea a fost tare chic :D

  • 14

    Doria,si eu am o pereche de pantaloni rupti in fund , pe care mi i-a lasat Bula inainte de a pleca in strainatate definitiv.A spus ca-i lasa ca acolo nu se mai poarta asa ceva de mult timp.

  • 15

    @sase sase: :) )

  • 16

    …sa-ti spun o poveste…era acum patru ani si ceva, hoinaream pe malul marii la Tel Aviv si undeva in mine simteam ca o sa descopar ceva sublim…asa a fost, mergind de pe plaja(dupa ce am vazut macheta vasului scufundat cu evreii carora nu au vrut sa le acorde sprijin niciun stat riveran Mediteranei)am apucat-o pe bulevardul Fishmen, dupa prima intersectie am mers pe acelasi bulevard si undeva, pitit un mic magazin de antichitati…era inchis, am sunat si mi-a deschis politicos o d.na…tot ceea ce doream sa vad era un medalion…cea mai superba bijuterie pe care am atins-o in viata mea…era un medalion rotund, lucrat in filigram, avea in centru un banut de email albastru in care era incrustat un rubin rosu…pe reversul medalionul era scris: pour la Virginie, avec amour eternelle…acel medalion costa 5000 $, dar incarcatura poetica era nepretuita…esti de acord cu mine?

  • 17

    @ mama-mia. As fi inteles ceva din epicul povestirii tale daca ne spuneai ca ai gasit la antichiati un exemplar original Kampf semnat de Führer. Dar asa ?

  • 18

    @ddoria: … esti complicata, Doria …

  • 19

    Buna Doria ,

    Scrii foarte frumos si chiar interesant.Incerc de mai multa vreme sa iti gasesc adresa de mail dar nu am reusit.As vrea sa vorbesc cu tine daca este posibil.Daca doresti si tu iti voi lasa adresa mea de mail giorgiogiorgio07@gmail.com . Te admir de foarte multa vreme. Cu prietenie . av.dr.G.C.

  • 20

    @rich guy: era vorba de ANTICHITATI nu de ATROCITATI

  • 21

    @ mama_mia. Orisicat de la o macheta care-si propune sa-i inculpe pe altii (cat de rau si cu cat succes las la aprecierea ta) la bijuteriea unui necunoscut (fie el si ilustru) scoasa la vanzare pe 5000 $ (un pret modic in comparatie valoarea emotionala spui tu) si pana la…. vintage clothing … este – si indraznesc sa spun pentru oricine – un traseu al cauzalitatii pana la efect f.f. greu de parcurs.

  • 22

    @rich guy:macheta respectiva nu inculpeaza pe nimeni, doar rememoreaza, pe ea fiind scrise numele celor disparuti… vitage clothing: chiar si hainele pot fi marturia timpului, a unei epoci, nu-i asa? sau poate a unei frumoase povesti de viata, de ce nu? in fapt, depinde de cit spatiu acorzi poeziei, sa spunem!

  • 23

    @ mama_mia….”dupa ce am vazut macheta vasului scufundat cu evreii carora nu au vrut sa le acorde sprijin niciun stat riveran Mediteranei”. Retractez de dragul exactitatii: atunci nu macheta, ci tu incerci sa inculpi natii.

    In cea mai larga interpretare poetica, singurul sens deductibil al povestirii tale si anume acela al permanentei respectiv al transcederii mortii prin amintirea cauzata de diverse obiecte tot nu ma duce cu gandul la senzatiile aproape fetisiste descrise de autoare la contactul cu hainele vechi. Daca ar fi vrut asa ceva, cred ca ar fi scris mai degraba de borcanul cu cenusa bunicului de pe semineu sau de rochia de nunta ingalbenita de vreme si imbibata de sange himenal a strabunicii.

  • 24

    @rich guy: adevarul istoric a fost asa, eu sunt nascuta mult timp dupa si chiar nu-mi vine acum sa arat cu degetul spre cineva pentru a acuza pe altcineva…oricum evoluam din atrocitatii in atrocitatii si nu este una mai putin “meritorie” decit alta… cit despre “senzatiile aproape fetisiste” si “borcanul… esti de un “prozaism” superb! nu rochia de mireasa a bunicii…e cu problema amintirii deflorarii ci camasa de noapte facuta din pinza de in subtire prin care se strecura soarele…brodata cu floricele…roz…

  • 25

    mama_mia. In cele din urma te-a lasat inima sa dai 5000 $ pe medalion ?

  • 26

    @rich guy :) )) ai zis bine

  • 27

    @ andryie. Nerabdator sa aflu cate “originalitati” de uz casnic bune de “lipit” cam ….pe oriunde ….mai are in micutul dulapior. Next time.

  • 28

    @george: buna dimineata si tie, George

    George. Cu tot respectul pentru gestul tau indraznet, ma vad obligata sa fac cateva precizari 1. Aici nu suntem pe un site matrimonial sau o adunare unde ne “alaturam” unii altora. A…ca mai glumim, vorbim, flirtam asa…in scris, e drept, (cel putin eu o fac, da) dar de aici pana la a face urmatorul pas e cale lungaaaaa 2. Jocul pe care l-ai propus tu nu imi place impus de altii.Daca decid sa-l jos, il joc dupa propriile mele reguli, nu imi place sa joc “jocurile” altora 3. Mai apoi, nu stiu de ce as face ce ai sugerat tu sa fac. E absurd, tu ai face asta in locul meu? Nu. Vezi?

    ps. dar, asta nu inseamna ca nu pot sa-ti multumesc pentru compliment sau nu pot sa te invit sa mai vorbim. AICI. Doria. cu drag

  • 29

    @smart: neata :) ei da!

    serios? de unde ai dedus tu asta ??

  • 30

    @mama_mia: buna dimi suna asa….ca o poveste, ca un film ce ai scris

    :)

  • 31

    @sase sase: buna dimineata

    hm, daca tu ai o pereche de pantaloni asa cum ai scris, afla ca eu am o umbrela veche, gaurita ghici daca ma folosesc de ea, au ba

    ps. gaurita fiind, ploaia isi face de cap fara probleme … deci, ghici !

  • 32

    @Iulia Gheorghe: buna dimineata frumoasa mea

    uau, deci mai avem aici o pasionata de vintage

    eu am pastrat de la bunicile mele bijuteriile mai ales am niste bijuterii superbe, le ador

    ma bucur ca mi-ai scris te imbratisez, Doria

    ps.imi inchipui cat de frumoasa ai fost imbracata in rochia de care mi-ai scris.

  • 33

    @andryie: neata Andrei!

    of, mai Andrei, cand imi vorbesti asa, ma ia cu “lesin” esti mai dulce decat mine cateodata!

    si mai dragalas si mai simpatic si mai vesel

  • 34

    @viorel: neata eu, daca as avea un magazin de gen, as face la fel as fi foarte atenta la prezenta celei care vinde, daca nu cumva, m-as ocupa chiar eu de asta.. an’ un talent la atras si convins clientii, pfuai, cum numai un geaman poate avea,,,,,

  • 35

    @Andrusk: buna dimineata A+

    dar uite, eu sunt in stare sa pariez cea mai frumoasa rochie vintage pe care o posed ca tu, dupa cum scrii, intri perfect in spiritul oricarei tinute vintage uite asa, am io un “feeling”

    si dap, mai cred ca n-ai avea nici o problema cu machiajul, coafura sau “culoarea pielii” si vezi? nici nu te cunosc(inca)!

    duminica faina, Doria ps. ca sa vezi cat de devreme ma scol eu de obicei, pana si duminica

  • 36

    chiar te inteleg. si te sustin, pe acest subiect. viziteaza per-lachez si lasa-te fotografiata, intinsa, languros, peste mormintul lui jim. o sa-i placa grozav, doria! astept sa vad si eu rezultatul sedintei foto. bine? ;)

    alt jack spamtecatorul
    2010-06-27 08:10:47 | Raporteaza
  • 37

    ai inteles stilcirea. evident: cimetière du père-lachaise!

    alt jack spamtecatorul
    2010-06-27 08:18:17 | Raporteaza
  • 38

    @ddoria: Salut, m-ai atins aici. Sunt o mare consumatoare de vintage dar mai mult imi place sa le descopar fara ajutorul magazinelor de profil.

    De 2 ani ma plimb prin sate foarte vechi ale Italiei. Pe langa admirarea arhitecturii, vorbesc cu batrani si aflu poveste lucrurilor de care cu greu se desprind. O batranica de 103 ani, mi-a aratat un parfum vechi de 80 de ani, era parfumul pe care l-a primit de la raposatul sau sot cand a cerut o de sotie. Traiam langa ea aceleasi emotii.

    O fac din pura pasiune, poate candva o sa fac o expozitie, nu de alta dar i-am umplut casa bunicii. :)

  • 39

    @ddoria: Ti le pui PE cap, nu IN cap. :) )))

  • 40

    @rich guy: nici macar in vis…si atunci ca si acum daca as dispune de 5000$ numai pentru mine, alta ar fi destinata acestor banuti… Doria:am marele avantaj ca desi de pe pozitia mea de-o modestie evidenta(financiara in speta)Dumnezeu ma poarta prin locuri la care nici nu as avea indrazneala sa visez. mai am un avantaj, am invatat sa vad lumea nu doar cu ochii ci si cu sufletul…incearca si tu! vei vedea ce deschidere sublima o sa ai…

  • 41

    @ mama_mia. Fiind de un “prozasim” prolific m-as fi grabit sa-ti raspund “ca ar fi fost si singura asperitate dramatica pe suprafata gingasa de sul imaculat a povestirii tale” insa raspunsul tau simplu si decent ma obliga si pe mine la o replica mult indulcita: n-am cum sa am ceva cu tine si si mai putin cu Tel-Avivul. Se prea poate sa nu avem radacini comune si ca atare si interpretarile de istorie “adevarata” sa difere, insa cand vine vorba de comemorarea mortilor ma gandesc mai degraba la acei romani din Bucovina si Basarabia pe care “lamuritorii” evrei tocmiti de armata sovietica i-au indemnat sa treaca granitele ramase in fapt inchise … si a urmat un macel apreciat la cel putin 35.000 de suflete (cel mai cunoscut fiind cel de la Fantana Alba). Altfel la fel ca si autoarea cred ca povestirea ta ar fi mers mai bine cu “Love will go on” in fundal si sunt convins ca publicul ar fi ramas lacrimand in scaune pana cand femeia de servici i-ar fi dat cu matura pe langa picioare. O duminica placuta.

  • 42

    @rich guy:sunt romanca, ardeleanca, neaosa! sunt de acord cu tine si pe mine ma duce gindul la ciocoii evrei din Moldova, caci la 1907 moartea taranilor din punctul lor de vedere, taranii au fost antisemiti, din punctul meu de vedere lucrurile stau cu totul altfel…in Ardealul de Nord Hortystii, gasind-o doar pe srabunica mea acasa i-au pus piciorul pe butuc si i-au taiat laba piciorului…doi din baietii ei au fost casatoriti unul cu o unguroaica si altul cu o nemtoaica, cea mai buna prietena a mea in absolut este o unguroaica si am si evreice pe care le pot incadra la prietene de suflet…pritena care m-a tradat in modul cel mai oribil este olteanca…barbatul care m-a iubit a fost neamt…pe care l-am iubit si m-a tradat a fost ardelean…

  • 43

    mama_mia….. “si sa amestecam limbile lor, ca sa nu se mai inteleaga unul cu altul”…. doar ca In cazul tau pare sa fi fost mai eficace “sa le dam aceeasi limba”. Trista poveste. Trista si concluzia. Chiar daca este mai intelept sa masori gheata din adancuri decat cea de peste apa, tot nu o sa ma obisnuiesc cu inversarea victimei in agresor. Bunicul a murit in Ungaria sapand santuri pentru armata hortysta si intr-un micut satut din Banat inca nu a trecut suficient timp.

  • 44

    @rich guy: vezi exista timp pentru toate, cu ani in urma aveam aceiasi incrincenare…acum agresorul este agresor. indiferent de nationalitate. dar nu voi face niciodata pasiune sa condam la gramada.in Kosovo sirbii au omorit albanezi, tot in Kosovo albanezii au capturat sirbi si prizonierilor le-au prevelat organele si le-au vindut in clinicile din Elvetia( o spune si Carla del Ponte in cartea sa)poti masura cumva atocitatea?eu stiu doar ca tre sa deschid ochii sa vad lumea sa respect si sa ma bucur in masura in care mi-o permite Dumnezeu…ca in final la judecata lui ajungem cu totii…a si mai e ceva, treaba cu masuratul ghetii e absolut superba, vezi la asta nu m-am gindit!

Comentează

Pentru a aparea comentariul dvs direct pe site, trebuie sa va inregistrati, sau sa va logati daca aveti deja un cont.
Comentariile anonime vor intra in moderare


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari
cum nu mai am „aproape 33 de ani” si ma si plictisisem de vechea bio, m-am gandit ca cea mai nimerita „Bio” este cea de mai jos (desi nu e chiar o biografie). barbatul care a scris-o nu m-a vazut niciodata, nu  ma cunoaste. insa, printr-o minune, a gasit niste cuvinte care mi se potrivesc. imi este foarte greu sa pricep cum de i-a dat prin cap sa scrie asa ceva, insa, momentan, ce a scris el este mult mai bine decat orice bio as putea (re)scrie eu.
» citeste biografia

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Ce fac prietenii tăi pe Pandoras

Ultimele comentarii

© 2010 pandoras.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.