Postările din tagul ‘parinti’

“Go the Fuck to Sleep!” Poveşti de ne-adormit copiii

Citeam, recent, despre o cărticică de adormit copiii... şi nu prea. Mai bine spus, oricât de sucit ar suna, o cărticică de "ne-adormit" copiii. Dar să vă spun cum stă treaba...

Aşa cum păţesc marea majoritate a părinţilor, autorul, Adam Mansbach, fericitul posesor al unei fetiţe de doi anişori, a întâmpinat, la un moment dat, oareşce dificultăţi în a-şi adormi copila. Neavând probabil cui să-i împărtăşească răbufnirile, s-a repezit la primul perete care i-a ieşit în cale şi… iată ce a scris: [ citeste mai departe ]

“Eu ştiu mai bine”

Zilele trecute, televiziunile de ştiri au relatat pe larg logodna unei fetiţe de şapte ani (parcă) din comuna gălăţeană Ivăneşti, logodnă cu alai în toată regula, cu muzică şi paranghelie, maşini de fiţe şi bani duium. Nici Poliţia şi nici Protecţia Copilului nu au intervenit. Azi am citit o chestie din acelaşi context care m-a întristat peste măsură: copil rom de opt ani care e ciuca mistourilor fiindcă nu e... logodit. [ citeste mai departe ]

De ce sa te mai casatoresti sau sa mai faci copii azi?

Intrebare (inspirata de textul de vineri) :

De ce sa te mai casatoresti sau/si sa mai faci copii azi? Cand lumea traieste cu susul in jos si nimic nu mai sta, asa cum e normal, pe fundatia de alta data?

Raspuns:

Ca sa fii fericit. Fericita.

Asta e raspunsul. Ma jur.

Ps. Si sa uiti intr-un final, dupa o viata traita dupa propriile legi/reguli, (cum ar veni) de „intai EU”. [ citeste mai departe ]

Femeia care l-a luat pe „nu“ în braţe

Ştiţi de ce e cancerul atât de nemernic? Pentru că speculează dorinţa de progres a unor ţesuturi. Vine ceva, o chestie nasoală, un stimul exterior, o chimicală, o rază X, şi îi spune, de exemplu, colonului: „Nu te-ai săturat să fii doar cur? De ce te subestimezi? Tu, colonule, ai putea să fii tot: ai putea să fii stomac, pancreas, plămân, ai putea să fii sânge. Trebuie doar să nu mai pui botul la balivernele acestor secvenţe genetice reacţionare şi demodate, care îţi spun că nu te poţi împlini decât în felul ăla tradiţional şi vetust. [ citeste mai departe ]

Întoarcerea la ceea ce nu ştiam

"Hai pe la mine, stăm la o poveste", mă sms-uiește amica. "Mi-e cam foame", îi răspund cu două degete, în timp ce îmi aruncam privirile neîngrijite în laptop, spunându-mi vechea poveste că e și mâine o zi, numai potrivită pentru a mi-o irosi la job. "Am tort de ciocolată", îmi răspunde, iar eu pun mesajul pe seama halucinației sau a stării fistichii în care se afla. Dar m-am dus. Şi, din obişnuinţă, după ce am epuizat repede actualităţile personale, m-am îndreptat spre frigider. [ citeste mai departe ]

Eu cu cine mă căsătoresc? Când familia intervine…

Încep prin a vă asigura că exemplele de mai jos nu sunt din auzite, ci am fost martoră la ele de-a lungul adolescenţei. Şi sunt sigură că au rămas la fel de actuale şi astăzi. Familia care îşi bagă coada într-un cuplu nu e un eveniment de azi, de ieri şi nici o practică pe moarte. Dar să vedem cazurile:

1. Era era româncă, el era ţigan. Dar băiat cinstit care îşi făcuse un rost în viaţă. Şi ce frumoşi erau împreună... Dar familia ei era setată pe o singură melodie: [ citeste mai departe ]

Scrisoarea pe care nu ţi-o voi trimite niciodată

“Iubita mea prietenă, îţi cer scuze pentru confuzia creată de apariţia mea la nuntă cu acel cadou. Acum ştiu că am fost singura care nu a venit cu banalul dar atât de folositorul plic, am făcut-o doar pentru că am simţit nevoia să îţi ofer ceva special, care să îţi confirme încă o dată faptul că ocupi un loc aparte între oamenii cu care am ales să mă înconjor.

Te rog insistent să nu mă sileşti să-ţi spun cum m-am simţit, niciodată nu-ţi voi putea mărturisi de ce am stat până au dat zorii. [ citeste mai departe ]

Copii adoptati = parinti cu inima cat China

Cand cineva imi spune ca nu poate sa aiba urmasi pe cale naturala, dar totusi nu vrea sa adopte un copil, raman cu gura cascata. Si nu reusesc sa inteleg de ce atata vaicareala “oh, nu putem sa avem copii”. Nu. Nu aceasta este formularea corecta. Nu doriti sa aveti copii. Pentru ca ei exista. Peste tot. Trebuie doar sa aveti  inima si sa-i vedeti.

In primavara in care m-am casatorit, Anca, una din prietenele mele, m-a sunat disperata. Cunostea o eleva de liceu care mai avea doua saptamani si trebuia sa aduca pe lume o fetita. [ citeste mai departe ]

S-a nascut o noua generatie: copiii Excedent si Deficit

1991.

Doi colegi de liceu  se intalnesc in pauza mare si isi propun sa iasa la un suc. Cu o parte din alocatie in buzunar, se aseaza la o masa intr-o cofetarie si incep sa vorbeasca despre profi, materii si dragoste. Nu sunt prea la curent cu niciuna din aceste teme, dar se descurca. Din auzite. La un momenta dat, unul il intreaba pe celalat.

- Tu cati frati ai?

- Cinci. De ce ? ,vine raspunsul.

- Si al catelea copil esti?

- Penultimul. De ce?

Crezi ca esti un decretel?

- Nu cred. Nu pot fi. Ce, tu esti?

- Ma gandesc ca as putea. Dar ce conteaza. [ citeste mai departe ]