Postările din tagul ‘familie’

Consoana în plus din numele meu

„Cum aţi spus că vă cheamă? Marilena ca Marilena Niţu?”. „Nu... E Ma-ri-ne-la”, corectez eu adesea la primele întâlniri. „Aha! Cu Nela!”, mi se răspunde. „Cu Nela, da”, oftez eu. Ăsta e motivul pentru care de mii de ori m-am gândit să îmi schimb prenumele. Ar fi fost totuşi inutil. Părinţii m-au aranjat şi cu o Loredana, după o verişoară de-a doua care le era lor foarte dragă şi pe care acum abia o mai văd că e plecată de ani de zile din ţară. Şi când mă gândesc că Marinela nici măcar nu trebuia să fie numele meu. [ citeste mai departe ]

Daţi-o mării de treabă!

Sau muntelui, sau Florenţei, sau Parisului,  sau oricărui loc străin  dispus să te adăpostească o oră, o zi, o lună. Unde grămada de probleme, de hârtii, de înjurături, de ochi daţi peste cap, de frustrări şi complexe - nu te vor privi ameninţând ca se vor prăbuşi peste tine. Vreau să renunţ la tot, la voi, la mine şi la nimic în acelaşi timp. Momentan, n-am cum, nici nu voi putea vreodată. Defulez ? Probabil... Să nu credeţi că mă plâng. Nu-mi stă în fire.  Am auzit-o, o ştiu şi mi-am însuşit-o pe aia cu " Daca nu îţi place ceva, schimbă. [ citeste mai departe ]

Şotron. Copiii asfaltului

De unde sunt eu? Sunt din copilăria mea, spunea, odată, Saint-Exupery. Şi, deşi mi-am trecut-o de peste 20 de ani, acel odată nu-mi pare să treacă niciodată…

Deseori îmi vin în minte, inconştient şi total involuntar, frânturi scăpate uitării. Îmi aduc aminte cu drag de cele două păpuşi pe care le împărţeam cu sora mea. Păpuşa mea era cea roşcată, îmbrăcată în costum popular. A ei – blondă, tunsă scurt, cu rochiţică bleu. [ citeste mai departe ]

Între o tocăniţă de soia şi o discuţie tată/fiu

Când Alexandra mi-a propus (mai în glumă, mai în serios) să scriu pe pandoras, am răsfoit lista de autori căutând asiduu nişte prenume care să nu se termine în a. Cu toate că am găsit trei, nu am reuşit să identific niciun autor pe blogul la feminin. Şi mi-am zis că da, hotărât lucru, este o glumă şi bineînţeles că nicio femeie întreagă la minte nu ar citi textele unui bărbat, agronom pe deasupra, publicate aici. Pe mine nici măcar nevastă-mea nu m-ascultă. (mai mult... [ citeste mai departe ]

Furnica

Metaforic vorbind suntem asemenea unor furnicuțe care lucrează pentru a ține coloniile în viață. Organizarea sofisticată a coloniilor face ca paralela cu aceste insecte sociale să fie chiar inspirata. Am să povestesc puțin doar despre furnici, chiar dacă conotațiile există.

Furnicile comunică într-un mod sofisticat și sunt o specie cu o remarcabilă diversitate, respectiv 9000 de specii. [ citeste mai departe ]

Oul, sms-ul si halucinatia

Ce asociere exista intre un ou, un sms si fenomenul de halucinatii colective? In mod normal, niciuna! Dar o data pe an, cele trei se unesc intr-o fratie indestructibila, cu unicul scop  de a-i face pe oameni fericiti. De Paste!

Cum te poate face un ou fericit? Simplu! Daca faci parte din randul celor care comercializeaza minunile de sorginte galinacee, ai dat lovitura! E perioada ta de glorie! Pe lista de cumparaturi a fiecarei familii sta la loc de cinste oul. Amaratul acela de ou, care in mod obisnuit nu e chiar la mare cautare, capata peste noapte o importanta capitala: [ citeste mai departe ]

O femeie face carieră. Motivant film. Dar nu face copii. N-are timp.

O cunoscută editorialistă de modă consideră, pe blogul personal, de neacceptat concediul de maternitate pentru o perioadă de doi ani. Să stai acasă timp de doi ani să-ți crești progenitura, înseamnă că jobul reprezintă  pentru tine doar o sursă de venit, nu ai nicio pasiune pentru ceea ce faci și drept dovadă nu vei face niciodată performanță. Îmi vine să râd de absurditatea și lejeritatea cu care unele persoane pun pe-un taler copilul iar pe celălalt jobul.
Am o prietenă care a lucrat într-o multinațională de când a terminat facultatea. [ citeste mai departe ]

Viata la tara, Branduri si Sfinti

Am lipsit ceva timp de pe planeta femeilor, Pandora’s, insa revin acum cu ganduri si sentimente noi.

Avem o lume care ne moare in brate. O stiti? E lumea de la tara, cu toate minunatiile si greutatile ei. Se duce. In cativa ani va sufla vantul printre ultimii copaci ramasi netaiati, va intra in casele cu usile date de perete, parasite, prin staule si hambare, va ridica colturile stergarelor de pe masa, va imprastia praful de sub paturi, va zgaltai ulcelele din bucatarie si va zbura apoi rapid spre locuri mai pline de viata, la oras, unde toata lumea se va fi mutat deja.

(mai mult... [ citeste mai departe ]

“Boṭuri de carne”

Despre lucruri serioase, ca infertilitatea, eu nu am scris, este un subiect important pentru cei care au problema aceasta, este și un subiect tabu, un subiect destul de dureros pentru unii dintre noi.

Infertilitatea este o problemă a secolului XXI, atât în ṭara noastră cât și în alte ṭări, deși nu este privită ca o boală cu adevărat.

Conform cercetărilor din domeniu infertilităṭii, 1 din 6 cupluri care încearcă să aibă un copil are  dificultăṭi în a obṭine o sarcină. La prima vedere/citire nu pare atât de grav. [ citeste mai departe ]

Singuratatea, singura sansa la viata a copiilor din Romania?

De cand a plecat mama in strainatate ca sa munceasca, pentru ca nu mai puteau face fata datoriilor, Mihai se simte parasit, desi tatal si sora sa sunt tot timpul langa el.  Isi spune rugaciunile incet, aproape in gand pentru ca in felul acesta taticul nu il aude plangand si rugandu-l pe Doamne Doamne sa le dea bani ca sa plateasca datoriile si mami sa se intoarca acasa. Are numai 10 ani Mihai, dar stie ce inseamna cuvintele datorie, banca si credit.

Sora lui are 21 de ani si de cand a plecat mama, Mihai, tata si casa erau in grija ei. [ citeste mai departe ]