Bărbaţii sunt porci pentru că înşeală, pentru că beau prea mult, pentru că se uită la fotbal, pentru că nu dau cu aspiratorul, pentru că nu duc gunoiul (ăsta cred că a scapăt nemenţionat) ca şi cum în colţul celălalt al ringului, colorat în turquoise, verde-cleştar sau

fuchsia, ar sta purtatoarea imaculatei conception. Ca şi cum niciuna nu ar fi căzut sub masă după prea mult whiskey, ca şi cum patinajul ar fi o religie de dânşii inventată, ca şi cum olimpiada cumpărăturilor ar fi fost creaţia lui Coubertin.

Vindem „bunăciuni”. Bucăţi de trup şi trăsături etice asamblate după cum ne-ar surâde gustul şi pe care noi, de data asta, masculii, le proiectăm precum în paginile unei reviste de profil.

Vindem blonde. Bancurile cu ele au intrat in mainstream, Bulă a căzut demult în anonimat. Vindem grase, şolduri. „Surorilor, şi eu am fost acolo, dar m-am vindecat!”. Unde naiba e Oprah? Dar Jerry Springer…. Vindem giboni, taximetrişti. Iar în aceste clipe, nu-mi rămâne decât să mă alătur colegului Leca şi să mă gândesc ce unii nu vindem. Exact ceea ce deplângem că „fură” bărbaţii. Adică mai tot ceea ce nu ţine de noi. De voi.

Prilej numai bun de retorică. Ca textul pe care tocmai l-aţi citit. Şi plecăciune pentru toate textele admirabile regăsite aici.