Georgiana
Codrescu

M-am plictisit groaznic sa aud comparatii intre noi si ei - intre romani si occidentali. Noi nu reusim sa pastram curatenie, sa stabilim un sistem functional de administratie publica, sa stam la coada, sa fim civilizati, politicosi, punctuali, sa organizam traficul, sa educam copiii, sa investim in ce e cu adevarat important, sa nu poluam, sa mancam sanatos, sa avem emisiuni decente, invitati speciali bine pregatiti, purtatori de cuvant fluenti, europarlamentari sanatosi la cap, necorupti, autoritati influente, medici si profesori bine platiti, scoli dotate, vedete talentate, scriitori care nu [ citeste mai departe ]

Mai intai atunci cand esti in ea, bebelus inca nenascut. Te inconjoara si te protejeaza, esti legat de ea printr-o legatura organica, prin care te hraneste si iti ofera oxigen. Tot ce simte ea ti se transmite. Placerea de a asculta muzica, de a citi o carte frumoasa, dar si pasiunea, adrenalina, frica, dezamagirea, tristetea. Fiecare sentiment e defapt un val hormonal care te loveste sau te gadila placut. Acolo, inauntru, simti pentru prima data avantajele si dezavantajele de a trai.

Apoi te nasti si te imbratiseaza. E cald la sanul ei, iar laptele ei e fierbinte. [ citeste mai departe ]

Cred ca placerea mea dintotdeauna a fost sa fac cadouri. De cand eram mica imi placea sa ofer acadele prietenelor, sa le vad zambetul pofticios, sa stiu ca am facut o bucurie. Senzatia de multumire pe care o aveam era usoara, neatinsa de aroganta sau orgoliu. Imi placea pur si simplu sa fac un bine, sa zambesc si sa merg mai departe.

Apoi am crescut si am inceput sa organizez concursuri, la finalul carora iarasi, intr-un fel ofeream cadouri, sub forma de premii. La fel si de ziua prietenilor, imi placea foarte mult sa ma gandesc ce cadou foarte personalizat si util sa iau. [ citeste mai departe ]

Fiindca am scris aici nostalgic despre Viata la tara, iar un comentator Anti Nationalist a argumentat ca romanul va fi vesnic in cautarea propriei identitati, in care a investit vreme de 700 de ani o imagine patriarhala ce acum se naruie, pe care nu a reusit sa o infrumuseze prin arta cum au facut italienii, francezii si rusii punand-o in context universal, imi doresc sa va aduc la cunostinta doua Pagini despre Sufletul Romanesc. Cartea cu acelasi nume si un articol semnat George Friedman. [ citeste mai departe ]

Am lipsit ceva timp de pe planeta femeilor, Pandora’s, insa revin acum cu ganduri si sentimente noi.

Avem o lume care ne moare in brate. O stiti? E lumea de la tara, cu toate minunatiile si greutatile ei. Se duce. In cativa ani va sufla vantul printre ultimii copaci ramasi netaiati, va intra in casele cu usile date de perete, parasite, prin staule si hambare, va ridica colturile stergarelor de pe masa, va imprastia praful de sub paturi, va zgaltai ulcelele din bucatarie si va zbura apoi rapid spre locuri mai pline de viata, la oras, unde toata lumea se va fi mutat deja.

(mai mult... [ citeste mai departe ]

Va plac tatuajele? Le considerati sexy? Sau doar o nebunie facuta din teribilism? Nenumarate vedete din ratiuni mistice sau din joaca isi etaleaza intre crapaturile decolteului, pe spate sau glezne diferite desene, mai mari sau mai mici, permanente. Mostenire tribala, la fel ca si piercing-urile, au ajuns sa fie, de la simboluri ale puterii, castei sau credintei, moda de strada, piscina sau covor rosu.

Cele mai frecvente sunt, surpriza, chiar denumite “tribale” si exprima sufletul razboinic al celui care le poarta. [ citeste mai departe ]

Ce-ar fi sa fim pentru un timp bebeluşi din nou? Sa ne uitam cu ochii mari la lume, dar sa fim constienti ca nu intelegem mare lucru, fiindca suntem mici. Sa nu vorbim pentru ca nu stim inca destule cuvinte. Sa ne uitam doar si sa invatam. Ar fi minunat. Doar sa gasim pe cineva care sa aiba grija de noi.

Din timp in timp cred ca avem nevoie sa fim bebelusi din nou. Sa ne improspatam viziunea asupra vietii, sa intram mai adanc in intelesurile ei. Pe masura ce crestem incepem sa stim anumite seturi de lucruri atat de bine incat ne obisnuim cu ele si nu le mai vedem. [ citeste mai departe ]

"Boyfriend! You'll never be broke, hungry or horny again!". Poate ati observat si ca la sfarsit, cu stelute si litere mici, scria “Boyfriend may not be capable of real love or compassion”. Daca nu, dati inapoi.

Am vazut multe fete superbe care aveau cate un Boyfriend pe care-l tineau de mana in umbra lor. Ati observat? Acele cupluri unde ea dicteaza tot, iar el e de acord. Unde el e gentleman, iar ea cam scorpiuta. Ea foarte efervescenta, iar el tacut si plictisitor. Insa au relatii care functioneaza perfect. Nu se cearta niciodata. [ citeste mai departe ]

Te-ai gandit vreodata ca ai putea pleca in Uruguay, Uganda sau Uzbekistan? Ai putea frumusel sa-ti iei o viza, sa-ti gasesti de lucru si sa locuiesti un timp acolo. Sau mai simplu, undeva in Europa, unde nu ai nevoie de viza. Daca abia ai terminat facultatea poti face un master undeva – obtii o bursa si te poti angaja pentru restul de bani de care ai nevoie pentru viata de zi cu zi. Daca esti mai mare si ai aptitudini manageriale, poti merge la un MBA. Tot ce trebuie sa faci este sa inveti, sa ai curaj si ceva bani stransi.

Oamenii pe care ii cunosc se impart in doua categorii. [ citeste mai departe ]

Fiindca am fost surprinsa si indignata de reactia catorva cititori la articolul meu precedent despre Carla Bruni, despre care au spus ca este doar o ...femeie usoara, iar pentru ca in general exista aceasta conceptie atat in randul femeilor cat si a barbatilor ca ele nu trebuie sa aiba prea multi parteneri de-a lungul vietii, in timp ce ei sunt liberi sa aiba cate vor, m-am gandit sa analizez un pic mai in detaliu acest subiect.

Ca sa o luam de la inceputuri si de la instincte, femeile stateau in pestera, pregateau mancarea, aveau grija de copii, iar barbatii se duceau sa vaneze. [ citeste mai departe ]