Vreau un muzeu al filmului la Cluj!

Păi, da, în loc să dea hotărâri stupide legate de câţi câini are voie omul să ţină în casă, ilustrul nostru primar mai bine s-ar gândi să înfiinţeze un muzeu al filmului. Probabil veţi zice că dorinţa mea e lipsită de fundament şi că mi s-a urcat la cap de când cu TIFF-ul. Ei bine, nu. Are şi TIFF-ul contribuţia lui importantă la acest lucru, de bună seamă, dar nu este singurul care trage greu la cântar. Să vă explic de ce cred eu că oraşul de pe Someş este cel mai nimerit pentru un astfel de muzeu.

O luăm cu începutul. Prezentarea aparatului cinematografic şi primul spectacol de film a avut loc în Cluj (pe atunci Kolozsvar) în 1897, iar doi ani mai târziu au avut loc primele proiecţii cinematografice regulate. Între 1906-1907 se înfiinţează primele două cinematografe din Cluj, iar în 1910, odată cu deschiderea Palatului Urania, se inaugurează şi cel mai luxos cinematograf al acelor vremuri.

Lucrurile nu se opresc aici. În 1909-1910, Jenő Janovics, care era pe atunci directorul actualului Teatru Naţional, ridică pe strada Emil Isac primul studio pentru cinematografie şi teatru, pe care îl va denumi „Cercul Teatral”. Janovics nu se mulţumeşte cu atât şi înfiinţează şi alte studiouri  – Proja, Corvin şi mai apoi Transylvania, care devin cele mai importante din partea asta de Europă şi în care s-au realizat după unele date 100, după altele în jur de 55 de filme documentare şi artistice. Mute, evident.

Ce este important e că aici au activat în perioada de debut doi dintre cei mai cunoscuţi regizori ai vremii. Primul dintre ei este regizorul britanic de origine maghiară Sir Alexander Korda (pe numele adevărat Sándor László Kellner), cel care a lucrat constant cu celebrul actor Sir Laurence Olivier. Printre filmele regizate de Korda se numără That Hamilton Woman (1941), în care joacă Vivien Leigh şi Laurence Olivier, şi The Private Life of Don Juan (1934), cu Douglas Farbanks şi Merle Oberon.

Cel de-al doilea regizor de excepţie este Michael Curtiz (Mihály Kertesz), cel care a făcut nici mai mult, nici mai puţin decât Casablanca (1943), pentru care a şi primit Oscarul. De-a lungul anilor, Curtiz a lucrat cu nume mari ale cinematografiei americane şi are o grămadă de filme celebre la activ printre care Captain Blood (1935) şi The Adventures of Robin Hood (1938), cu Erol Flynn, Angels with Dirty Faces (1938), cu James Cagney şi Humphrey Bogart, Santa Fe Trail (1940), cu Errol Flynn şi Ronald Reagan, White Christmas (1954), cu Bing Crosby şi Rosemary Clooney şi We’re No Angels (1955), cu Humphrey Bogart şi Peter Ustinov.

So, Curtiz ăsta e unul dintre greucenii de la Hollywood şi, după cum spuneam, a învăţat cinematografie pe Someş. Mai exact, aici a făcut primele sale trei filme importante din carieră: Bank Ban (Boierul Bank), Tolonc (Escortata) şi Bebeluşi închiriaţi. Mai mult amănunte despre perioada lui Curtiz la Cluj găsiţi în acest articol al fostei mele colege Ioana Oros.

Odată cu Unirea din 1918, întreaga dotare tehnică a studiourilor din Cluj a fost mutată la Budapesta, aşa că perioada de glorie a cinematografiei mute clujene a luat sfârşit. Janovics a mai lucrat în urbea de pe Someş şi după unire, realizând mai multe documentare despre România şi participând totodată la realizarea câtorva din primele filme artistice ungureşti. În 1920 a realizat Din groazele lumii (Vilagrem), un film moralizator despre efectele sifilisului, care conţinea inclusiv imagini dintr-o clinică sau filmări sub microscop datorate consultantului ştiinţific, savantul român Constantin Levaditti. Tare, nu?

Cu trecutul ăsta cinematografic în spate, nu e de mirare că acum avem nu unul, ci două festivaluri de film în oraş. Primul, şi care a deveni între timp şi cel mai important eveniment cinematografic din ţară, este Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF). Dacă în 2002, la ediţia de debut a festivalului s-au putut viziona 43 de filme din 15 ţări, anul trecut, la ediţia a opta, au fost vizionate peste 200 de filme din 47 de ţări. Iar asta a adus în săli peste 50.000 de spectatori. Cel de-al doilea maraton de filme este Festivalul Internaţional al Filmului de comedie „Comedy Cluj”, care a debutat anul trecut, în octombrie, cu 70 de filme din 25 de ţări, şi care va continua şi în anul acesta.

Ei, ce ziceţi, merităm sau nu un muzeul al filmului? Eu zic că DA. Doar că nu eu decid ce şi cum în oraşul ăsta. Din păcate.