RSS Feed

Umeri de peşte

vezi toate articolele de
19 Aug 2013 la 18:19 6 comentarii 618 vizualizari.

Se zice, nu-i aşa?, un umăr de nădejde, de sprijin, de odihnă. Opusul alunecării. Un loc de apropiere şi de ţinere. Umărul cheamă la aşezare.

Dar dac-am avea umeri de peşte, iar lubrifianţii ar fi incluşi în forma noastră de prezentare? Dac-am fi alunecoşi tot timpul şi nici n-am şti cum e să trăim altfel?

Se prea poate să fie o formă onestă de agregare asta, nu de alta, dar am fi ceva mai armonizaţi cu interiorul. Eu, cel puţin, aşa mă simt când nu fac lucrurile clar şi ferm. Când oscilez.

Aşa e şi când se amestecă emoţiile şi sentimentele-n noi. Devenim glisanţi sau chiar clisoşi. Am vrea, poate, s-ascundem, însă ceilalţi simt, la fel cum îi simţim şi noi pe ei, atunci când sunt în propriile alunecări.

Mă gândesc uneori cum ar fi dacă ne-am putea preschimba pe loc, în funcţie de măcinările noastre. Sau de apoteoze. Dacă trupul ar lua forme care să declare stări şi noduri. Am fi şopârle, albăstrele, rumeguş, frânturi de nori, nisip sau vajnice oriceuri, la nevoie.

Poate ne-am bucura de frumuseţi şi-am încerca să îmbrăcăm ascunzişurile, ca şi acum, ca şi mereu. Da, însă scenariul meu nu e nici pe departe generos fiindcă în el nu sunt acoperăminte şi nici încălţări. Umeri de peşte…

Urmăreşte-ne pe Facebook şi pe Twitter
 

Etichete:


6 comments
  • 1

    Nu susţin, A, umerii de peşte. E doar o falsă părere că ar prinde bine. E conjunctural şi nu e de la noi putirinţe. Başca că astea strict conjuncturale nu mă găsesc acasă.

    Scenariu pare a-l căuta pe zgubiliticul de Gilliam. Cred că mi-ar plăcea in film pornind de la ideea ta. Cu Bonham-Carter rol de bază, clar.

  • 2

    bunele, ca si relele, se deprind.Puterea exemplului(repetat(a)).

  • 3

    Igraine,

    Nimeni nu-i susţine, dar asta nu-nseamnă că sunt mai puţin reali. N-au cum prinde bine, însă e firesc să-i recunoaştem cinstit. Atât. Ca să ştim cum stăm.

    Da, e un nucleu de scenariu. Perfectă Helena. :)

    picio,

    De acord, domnule. :)

  • 4

    Ce nu merge în ideea mea de film este că Gilliam nu o va vrea pe Helena în rol. La naiba, acu’ mi-am dat seama.

    Ana,

    Sunt ai naibii de reali, cred că ai deschis ochii asupra lor. Pe-ai tăi, pe-ai mei, pe-ai altora. Mi-am imaginat senzaţia de la atingerea unui umăr de peşte şi am făcut, imediat, bleah. Şi da, acum nu mai avem vorbe la proces.

  • 5

    Care vorbe, care proces? ;)

  • 6

    Un umar de peste?… Teflon nu alta. Avantajul ar fi ca nu stau scamele pe el si ar fi mult mai simplu, pentru cel ce il poseda, sa-si dea seama de falsitatea gestului de inlaturare a unor scame inexistente.

    Cred insa ca putini oameni isi doresc un asemenea umar, pentru ca slugarnicia ne da senzatia ca suntem importanti.

Comentează

Pentru a aparea comentariul dvs direct pe site, trebuie sa va inregistrati, sau sa va logati daca aveti deja un cont.
Comentariile anonime vor intra in moderare


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari
13 decembrie înseamnă în fiecare an ziua mea de naştere, iar acum, în 2010, este a 37-a. Iubesc o fetiţă de 9 ani, a cărei mamă, dintr-un uriaş privilegiu, sunt, care îmi spune în fiecare zi că mă iubeşte incomensurabil. Îi place ei sonoritatea cuvântului. Barbarul pe care-l iubesc „frizează“ geniul – zilnic, flagrant şi întotdeauna emoţionant. Epos. Mama şi tata sunt doi frenetici adolescenţi de 60 de ani. Fratele meu e rocker practicant, un tip frumos şi deştept. Îl ador. Am 7 prieteni foarte apropiaţi, fiindcă au fost singurii care n-au reculat, aşa cum fac oamenii cel mai adesea atunci când le înfăţişezi abrupt sentimentele pe care le ai pentru ei sau când, la fel de dur ori poate mult mai, le spui scurt ce nu-ţi convine. Ei nu cred că sunt intruzivă. Deşi sunt. Împreună cu toţi aceşti oameni practic zilnic un sport extrem: exprimarea liberă. Ne place, ne oboseşte, ne scoate din ritm şi din sărite, dar ne salvează.
» citeste biografia

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Ce fac prietenii tăi pe Pandoras

Ultimele comentarii

2012 2013 alegeri alex mazilu articol Artă bani barbati blog București campanie carte carti Chisinau cinema copii copil copilarie critica dragoste educatie familie Fashion femei femeie fericire film filme fotografie Franta frumusete imaginaţie inspirat instantanee interviu iubire Job lansare libertate literatura mare Mirela Retegan Moldova munca muzică oameni o fraza online o poza parinti parlament pasiune Paste Pdl plagiat politică post poveste poze psd publicitate razboi reclama revista români România sanatate scandal soare spectacol spot suflet timp top TV umor vara Very Happy Victor Ponta violenta

© 2010 - 2013 pandoras.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!