Suptul, linsul, muscatul si urmele. Transmisiune de pe planeta TIFF 2010

Dupa un drum de o ora in care am ascultat cum sta treaba cu contractul pentru constructia stadionului national, cum nu ne revenim noi din criza dar o sa fim mai bine decat grecii, si cum nu se pot face deal-uri pentru a moderniza aeroporturi din cauza marilor spagi care se cer contractorilor, am aterizat la Cluj buimaca. Se intampla marti dimineata. Jovialii economisti din spatele meu, pe care-i ascultasem tot drumul pentru ca se conversau destul de galagios, dar placut si coerent, nu sunt parlamentari si nici nu-si doresc. Dar sunt foarte bogati. Nici pe ei nu-i astepta nicio masina. Ne-am descurcat fiecare cu cate un taxi. Nu stiu daca pe ei i-a intrebat soferul daca au venit la TIFF, dar pe mine da.  Am gasit Clujul frumos, curat. Prima piesa pe care-am auzit-o la intersectie a fost aia cu pusca si cureaua lata.

Mi-am tarait trolerul cu succes la hotel. Mi-am nimerit camera, desi numarul de pe cheie era modificat cu marcherul negru. Dupa o ora de odihna am pornit in patrulare. Cateva descoperiri minunate -  fashion related – mi-au inseninat ziua. Evident, ma refer la magazine cu rochite dulci si ieftine rau, pe Eroilor si Regele Ferdinand. De aici incolo imi amintesc franturi de zile.

Important e ca m-am intalnit cu Dumnezeu. Asa l-am poreclit pe consultantul nostru Datakal Ticketing, un baiat de zahar din Salonic, fara de care ne-ar fi fost destul de greu la multe editii ale festivalului. Cel putin mental. Pre numele lui de botez Lazaros Boudakidis, Dumnezeu a fost un an in armata aia a lor obligatorie care-i plateste 4 euro pe luna, unde s-a dat cu avionul si-a calatorit mult. Acum e din nou alaturi de noi si se asigura ca totul functioneaza cum trebuie si ca orice problema de sistem (CRM-ul anterior mentionat, dezvoltat de Kalenda Software) am intampina, se poate rezolva cat mai rapid. Iar aceasta este o declaratie de dragoste frateasca, spirituala si psihosomatica.
Miercuri am ascultat impreuna piesa Germaniei de la Eurovision, de care am fost siguri ca va castiga.
Aseara, in Irish Pub-ul din Cluj, peste 100 de invitati si vreo suta de oameni din echipa si prieteni ai festivalului, prezenti la socializare festivaliera, au vazut rezultatele “emisiunii celei alese”, vorba lui Pavel Turcu. Noi am fost multumiti de castigatoare. Pe bune.

Dupa cum vedeti, e duminica si nu v-am povestit nimic din ultimele 3 zile de fapt. Pentru ca nu prea am ce. Stiu ca a fost  piata Unirii plina (Usus Open Air) la proiectia de gala, ca la primul film din competitie s-a stat si in picioare, ca la Metropolis sala de Republica a fost full full, ca s-au vandut mult mai multe bilete decat anul trecut, ca lumea alearga intre cinematografe, se duce pe la Meeting Point si populeaza alte locatii ale festivalului etc

Din bula mea, situata langa cinema Republica, unde locuiesc de la vreo 10 AM  pana tarziu in noapte, gen, alaturi de sprijinitoarea mea de prim rang Julia Cze****** (niste litere pe care nu le nimeresc niciodata in ordinea care trebuie), si voluntarele simpatice de la Guest Accreditation: Adela, Anca, Andreea, Emese, Raluca, Stefi  cu care azi am mancat caise foarte bune, cea dea-a noua editie a TIFF-ului se vede mare (toata lumea e afara) si plina (lume multa si frumoasa) .
Highlight-ul TIFF-ului nostru de pana acum a fost falica inchetata de lamaie de la algida, pe care am invatat s-o manevram eficient. Cat de cat. prin urmare, din toate punctele de vedere, fost ca-n viata: “am supt, am muscat, am lins si-am ramas cu urme”, vorba colegei mele Julia, dupa ce si-o dat toata inghetata pe pantaloni.

Va salut cu drag, “atat din punct de vedere, cat si cultural”:)

PS: In Cluj a plouat torential, masinile-s cu apa pana-n placutele de inmatriculare, cica a fost inundatie la Iulius Mall. Suntem bine, netul se misca.

foto credit (cu telefonul, evident): Markovics Emese

PPS: Dati o tura pe youtube pentru a viziona ce s-a intamplat pana acum, sa va faceti o mai buna idee.

Vivat TIFF 2010!!!