Invitaţie

Hai ca m-ai facut sa rid cu trandafirii poeteselor… Mi-am amintit de un personaj din “Veacul de singuratate” care avea doar oale de noapte de aur…

Mă bucur că te-am făcut să râzi. Poate vii la eveniment, să te fac să râzi şi live.

lorena: andreea: fi-r-ar! toată lumea se “combină” la tot felul de evenimente cînd sînt eu plecat din ţară… păi, e frumos?

@marcel Eu nu ma combin cu Lorena, eu vreau cu Dan Puric!

andreea: wow!

păi nu, andreea, că nu intenţionam să te corup.

dl. zadda se referea, cred, la faptul că m-am combinat cu domnica şi cu ioana. adicătele un threesome. nu, dl. marcel?

din respect pentru mort nu iti flenduresc confa.

lorena: mda, recunosc, e un threesome… cum să-i zic?… insolit şi apetisant. sincer, cred că va fi o seară reuşită. ps. nu l-am văzut pe george decît o dată, în atelierul lui ion tiţoiu, la constanţa. nu pot să zic că l-am cunoscut, dar cred că modul vostru de a-l omagia îi va plăcea. pps. andreea se răsfaţă cu puric-u’ ei. dacă poţi, corupe-o!

Eu cred ca Marcel nici nu ar fi venit la concert. Zice el asa, dar… on topic: trebuie sa recunosc, cu poezia am o problema. Probabil “nu am organ”, cum zicea cineva… Pentru poezie.

gherman adrian: ce înseamnă “a flenduri confa”?

marcel: aaaahaaa, adică încearcă să pară inaccesibilă, să mă provoace!! ce perverse sunt femeile.

andreea: păi nu va fi poezie. va fi “ring de vorbe”, concurs de improvizaţie vorbită şi scrisă.

andreea: ba am să vin, dar incognito! ştii, sînt un timid incorigibil…

lorena: uffff! femeile!… dar ce tristă ar fi lumea fără voi!

@Lorena Lupu: FLENDURÍ vb. v. găuri, rupe, sfâșia, uza, zdrențui.

gherman adrian: şi “confa”?

conferinta/subiect/scriere/articol.

poţi să vii să flenduri liniştit. nu mă deranjează.

“căci eu iubesc şi flori şi ochi şi buze şi morminte.” din cauza asta pe mine ma deranjeaza.

păi ai opţiunea să vii, să flenduri ce nu îţi place şi să aplauzi ce îţi place. măcar vei fi fair.

@Lorena Lupu: te taxez la urmatoarea

@andreea: he he, ce n-as da sa te vad pe acolo andreea! “studiu de caz – partea a 3a”

@paul eu am fost ieri la concert. Sic! Sa scriu despre Mimisor la seara de poezie? Hm, nu e o idee rea…

@andreea: ihi! da’ chiar, a fost partea a 3a sau nu? zau ca as merge..dar deocamdata nu sunt prin bucuresti.

@Lorena Lupu: Lorena, vezi sa nu o lasi sa faca improvizatii cu cutterul…ca cica umbla cu el la ea zilele astea!

paul simon tzache: păi poate apari până vineri.

andreea: fă improvizaţii cu ce doreşti, scumpa mea. let it be freedom.

@Lorena Lupu: ms, dar nu apar..vineri voi fi probabil in treacat prin sfantu gheorghe

(cu andreea glumeam..ca avea porniri sangeroase la alt articol )

şi eu am avut porniri sângeroase la articolul precedent, care atrăsese toţi idioţii blogosferei pe post de aruncători cu opinia. de aceea înclin să cred că pornirile sângeroase ţin adeseori de conjunctură.

@Lorena Lupu: sper ca dintre toti idiotii, idiotul nu era si el idiot!

ce am mai ras la articolul cu anuntul de angajare! bine ca nu ajung vineri! cine stie ce zi prinzi si cine te supara pe acolo! apropo de anuntul asta. acu vro 12 ani un hotel angaja director de marketing care urma sa fie platit in functie de gradul de ocupare al hotelului. si cica, pt a te chema la interviu, trebuia sa le dai un proiect!!! )))))))))) cretinii! nu dupa…ca ultima selectie (nu agreez nici varianta asta, dar e cat de cat acceptabila)..ci preliminar! am avut cam aceeasi reactie ca si tine!

nu, tu nu ai fost idiot. cred că se simte şi pe tonul răspunsului meu că nu te consider idiot.

păcat că nu ajungi vineri, să ne “simptem” şi noi bine.

Puteţi vă simteţi bine şi până atunci !

Puteţi de exemplu să vă luaţi o cameră ceva !

Pentru că acum chiar mi se confirmă. Vă meritaţi unul pe altul.

Mişto !

eu am fost idioată, dar cînd am văzut cum îi iei la plue pe alţi idioţi m-am speriat şi n-am mai intrat.

Dama cu păzdării,

Cum adică “îi iei la plue” !?

Nu se zice “îi ei de plue” ?

cosa nostra mi-e frică să-ţi explic ca să nu sar calul şi să se supere lorena pe mine. aşa că singura soluţie e să te iei singur de pluă.

cosa nostra: da, ne merităm. eu nu aş avea tupeul infect să bombăn pe cineva necenzurat timp de 350 de comments, apoi să intru la altă postare să zic: “uite cum îşi cenzurează Lorena Lupu comentatorii!” Pe care comentatori? Pe ăia care au aberat de m-au pus pe locul I la cele mai comentate articole??

Şi tot tu ai lipsa de coloană vertebrală să mă acuzi de cenzură?? Da, din punctul meu de vedere paul simon tzache a câştigat.

dama cu pandalii: era simplu. la câţi mă înjurau nemotivat, unul în plus sau în minus nu conta.

tot dama cu pandalii: ţi-am ratat ultimul comment. be my guest, explică-i lui cosa nostra tot ce nu înţelege.

Madame,ai pup iu!

pups accepted.

deci, cosa nostra, cum să-ţi explic… cosa nostra? aloo!! nu e atent… iar şi-a băgat mîna în iţari şi se mîngîie pe tîmple.

@Lorena Lupu: stiu ca nu am fost, dar ma amuzam si eu de situatie.

si..las’ ca or mai urma si alte vineri

stii ce ma intrebam dupa ce am citit articolul despre anuntul de angajare? “Oare fata asta ce o fi spus cand am intrebat de romanul ei in format electronic!??”

@cosa nostra: cam multe voci se aud la tine in teasta! ecouri?!

te-ai auzit iar strigat…si au facut toti un pas inapoi?

paul simon tzache: aş fi spus, dacă mi-ai fi cerut să scriu romane în format electronic, opt ore pe zi, gratuit.

camera nostra: too much love will kill him.

Intreb si eu. Cit din pretul unei carti de 13 lei iti revine tie?

Si alta intrebare. Am vrut s-o pun la articolul precedent, dar mi-a fost jena sa intrerup o discutie fascinanta. Succesul se masoara numai in bani /numarul de carti publicate/ numarul de reviste la care ai colaborat?

costeluş: depinde de negocierile iniţiale. în general, în jur de 10 procente.

iar succesul se măsoară ca un raport între numărul de ţeluri dorite / ţeluri atinse, zic eu. cred că e o definiţie justă, care poate mulţumi pe oricine.

dacă o femeie şi-a propus să se mărite, să facă trei copii şi să muncească la croitoria satului, şi realizează asta, e un om de succes. a obţinut ce a vrut.

dacă alta şi-a propus să devină campioană la şah şi izbuteşte – e un om de succes. a obţinut ce a vrut.

pentru mine succesul se măsoară în realizări profesionale şi bani. asta mă interesează pe mine, astea-s scopurile mele. dar nu îţi cer să îţi doreşti şi tu asta. dream your own dreams.

too much love will drill him…

Cine stie, poate-i mai fericita croitoreasa… Ma intreb cum de lipsesc scopurile in plan personal. Nu vreau sa fiu indiscret totusi.

Lorena Lupu,

Până la urmă, pentru mine ai fost o experienţă virtuală interesantă.

Şi când mi-am rupt mâna la fotbal când eram mic, tot interesant a fost. Chiar mă gândesc, ce experienţă de viaţă aş fi avut eu dacă nu mi-aş fi rupt mâna niciodată !?

Sau vorba lui Marin Sorescu: „ce om e acela care nu moare niciodată !?”

* * *

Relaţia virtuală cu tine pe care am experimentat-o de când am scris prima dată la un articol al tău, a ajuns la al doilea nivel, ultimul. La primul nivel te-am scos de la inimă, acum te cenzurez, îţi pun un ăla cum îi ziceţi voi: B.A.N. Nu te voi mai comenta.

* * *

Vreau să fac referire la o afirmaţie din ultima ta intervenţie la adresa mea.

Ca să fie mai clar, trebuie să-mi pregătesc această referire cum se cuvine. Prin aceasta, 90% dintre cititori se vor lăsa şi nu vor mai urmării acest comentariu.

* * *

În matematică lucrurile sunt foarte clare şi simple. Matematica permite orice modificare a scării valorilor, totul rămânând valabil.

De exemplu, zero sau nimic este reprezentat printr-un punct pe o axă. Punctul zero sau originea.

Dacă vreau ca, în accepţiunea mea, originea să fie 5 şi nu 0, atunci deplasăm toate punctele de pe axă cu cinci unităţi la dreapta, toate teoremele matematice rămânând valabile. Tot ce trebuie să facem e să mai adăugăm un 5 la orice număr. E fascinant nu !?

Ce păcat că în viaţă, matematica nu înseamnă nimic mai mult decât un simplu instrument. Aşa cum de exemplu, înseamnă pixul în procesul tău de creare a unei poezii.

În viaţă, contează fizica. Ea descrie tot ce e real şi imaginar în existenţa noastră.

Eu sunt fizician în viaţa reală. Nu am făcut fizica pentru profesori ci pe cealaltă, pe care pe vechi o terminam treizeci de inşi pe an [deci, Lorena, treizeci nu trei sute de mii] şi pe al cărei nume dacă i-l pronunţai, te treceau fiori reci pe şira spinării. Acum cred că a ajuns ca vai de mama ei [facultatea].

Hai să vedem ce înseamnă zero sau nimic în fizică, deci în lumea reală. Nivelul zero de energie al unui sistem, cel care se manifestă de exemplu prin temperatura de 0° K sau, pe o scară mai cunoscută nouă, -273,15°C înseamnă următoarea stare de fapt:

Dacă din tot universul acesta infinit, un singur foton, acela care e atât de mic încât nici nu are masă sau dimensiuni, se mişcă, atunci nimic din univers nu mai are temperatura 0°K.

Deci, Lorena nivelul de energie zero, este fascinant dar ce păcat că nu poate fi atins niciodată. Nici nu ne putem imagina ce ar însemna dacă ar fi atins. Poate nici măcar nu ar mai fi universul !

Dacă în fizică deplasezi originea cu 5 ca în cazul precedent, al matematicii, rezultatele sunt nepredictibile. Imaginează-ţi ce ar însemna un -5°K !

Ar fi interesant ce opere literare, ce poezii ar putea crea un scriitor de poezie meditând la acest aspect.

De-a lungul timpului, poeţii au scris minunate poezii, pe baza unei afirmaţii simple din fizică. Ia de exemplu, poezia „La steaua” a lui Eminescu.

Iar eu sunt curios ce poezie ai putea scrie tu, Lorena gândindu-te la toate lucrurile astea !

* * *

Şi acum, să revenim: de ce plua mea [vorba lu’ unu de pe aici] am scris eu toate chestiile astea !?

Păi iată:

„eu nu aş avea tupeul infect să bombăn pe cineva NECENZURAT timp de 350 de comments”

Necenzurat Lorena !? Dacă nu vedem nu există !?

Adică tu crezi că poţi deplasa, ca în matematică axa numerelor cu 5 unităţi mai la dreapta şi totul să rămână valabil !?

Uau ! Iată ce i-a inspirat unuia ca tine o astfel de chestie :

Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie; Era pe când nu s-a zarit, Azi o vedem, si nu e.

* * *

Şi mai am aşa o curiozitate:

Ce e aia „tupeul infect” !?

Sau „Şi tot tu ai lipsa de coloană vertebrală să mă acuzi de cenzură”

Eu credeam că se numeşte coloană vertebrală atunci când unul de care depinzi esenţial te pune să execuţi ceva împotriva principiilor tale. Dacă execuţi, câştigi, dacă nu ai belit-o ! Iar tu, cel care ai coloană îl bagi în pidza mă-sii şi pe cel de care depinzi şi pe câştig şi nu execuţi !

Se aplică chestia asta la ce ai zis tu !?

* * *

Dar oricum nu contează nimic din toate astea !

Şi ştii de ce !? Pentru că eu nu am pierdut nicio competiţie. Pentru că nu am participat la niciuna !

„Da, din punctul meu de vedere paul simon tzache a câştigat.”

A câştigat concurând singur. Competiţia a fost doar în imaginaţia ta. Tu te-ai gândit probabil, ia să văd eu cu cine mă voi simte bine vineri seară.

Ia să văd cine-mi dă limbi în cur mai cu spor. Şi a câştigat el.

Perfect !

Distracţie plăcută !

@cosa nostra: Matematica DEFINESTE ratiunile tuturor lucrurilor in timp ce fizica doar le DESCRIE ! Matematica e fundatia…restul e fizică. Poetii pot porni de la afirmatii din fizica pentru ca pe acelea le inteleg si se pot folosi oricind de ele ,in matematica insa o “afirmatie” nu poate fi FOLOSITA pur si simplu…ea trebuie mai intai ‘imblinzita’… alfel ,cel ce nu are timpul, rabdarea si dragostea pentru a face asta poate sfirsi NEBUN…devorat de misterul devenit bestie.

Cristian,

Chiar dacă eşti poet, sau matematician sau şi una şi alta, trebuie să abordezi discuţia din doar un punct de vedere nu din amândouă.

Iată de ce îţi spun:

„Matematica DEFINESTE ratiunile tuturor lucrurilor in timp ce fizica doar le DESCRIE !”

Ai lăsat aici două posibilităţi de interpretare a ceea ce ai spus:

1. Matematica defineşte raţiunile tuturor lucrurilor în timp ce fizica doar le descrie. Adică descrie lucrurile. şi 2. Matematica defineşte raţiunile tuturor lucrurilor în timp ce fizica doar le descrie: Adică descrie raţiunile lucrurilor.

Diferenţa dintre cele două interpretări e esenţială. După cum vezi.

Acum:

După ce eventual m-ai lămuri în această primă chestie, am putea continua.

Dar eventual la alt articol al unui alt autor. Pentru că după cum ai văzut, aici eu nu mai comentez !

Respecte pt DOMNUL cosa nostra si lectia de fizica.

@cosa nostra: Acest individ nu este in deplinatatea facultatilor mintale. @Lorena Lupu: Dumnezeu sa-l ierte.

ionut.dmi: este şi asta o variantă.

costeluş: “pentru că nu mă interesează” e o explicaţie destul de fair? “poate e mai fericită croitoreasa.” ai vizitat tu mintea croitoresei şi pe urmă pe a mea, să măsori nivelul de fericire? sau ai simţit aşa, nevoia unei mici remarci uşor ofensive, ca să fii în ton cu gaşca?

cosa nostra: în primă fază, după postarea respectivă, am încercat să vă conving să renunţaţi la calomnii şi speculaţii despre mine şi viaţa mea (inutile depedeve al textului şi inestetice) şi m-am străduit să orientez discuţia spre tema postării.

apoi mi-am dat seama că nu are rost. eu am o viaţă, am un job, nu pot păzi computerul să şterg elucubraţiile voastre. şi v-am lăsat să bateţi câmpii în voie. asta aţi făcut.

şi nimic din ce ai spus în cele trei mesaje pe care le-am şters nu a dispărut. ai repetat totul, înzecit, în sutele care au urmat. mă rog, n-ai repetat partea cu “cinefizdo” şi înjurăturile de Obor aferente.

concursul “care pe care” dintre tine şi paul simon tzache e vizibil pentru oricine.

la toate postările.

şi faptul că tu ştii să îmi citezi din cursurile tale de la facultate nu schimbă asta. ia să caut şi eu cursurile mele de la facultate, să-ţi ţin o prelegere. prelegere contra prelegere, nu?

şi un alt lucru vizibil la mai multe postări: cum comentează cineva ceva amabil la adresa vreunei autoare, hop şi tu: “ce, bă, crezi c-o fuţi pe asta dacă eşti amabil?” de unde deducem că tu eşti acela care îşi oferă amabilitatea ca monedă de schimb pentru sex.

nu e nici o tragedie dacă nu vei mai comenta la mine. dimpotrivă. prefer oamenii care sunt amabili în mod natural.

o fată: alt specimen care “nu mă suportă, dar revine”. tare tulburaţi sunt unii dintre voi, pe bune.

alex. mulţumesc.

In primul rind nu am nici o intentie sa fiu ofensiv si nici sa judec. Pur si simplu intrebam. Daca nu te simti comfortabil raspunzind, atunci nu raspunde. Si n-am nici o legatura cu gasca ta de “admiratori”.

Asta e impresia mea: oricit de fericita ai fi cind iti tii motanu’ in brate, parca nu se compara cu un copil. Mi se intimpla sa vad cupluri cu copii prin parcuri si fericirea din ochii lor pare de neegalat. Sigur, asta nu inseamna ca viata lor e roz in totalitate. Dar parca e altceva cind te-asteapta acasa cineva care te striga “mama” si cineva care-ti spune “draga mea” si altceva e sa te-astepte un motan care doar miorlaie. Se bucura insa si el cind te vede, numai ca nu poate vorbi.

@cosa nostra: @cristian:

Celor doi fizicieni cu acelasi ip: Cosa si cristian

Cosa vine acasă zgâriat tot pe faţă, pe gât, pe mâini. - Doamne sfinte, ce s-a întâmplat ?? - Am făcut hora în jurul bradului. - Păi, şi de ce eşti zgâriat în halul ăsta? - Eram puţini!

costeluş: să răspund e plăcerea mea. nu m-aş fi simţit confortabil tăcând.

iar un motan nu doar miorlăie. un motan toarce, se alintă, pupă, se joacă de-a prinselea, de-a v-aţi ascunselea, ţi se plimbă pe spate, ţi se întinde pe burtă – dar exact pe burtă, nu îmi explic cum! – când te doare, iar seara, doarme îmbrăţişându-ţi gâtul cu lăbuţele.

nu ai motan, nu?

paul: ahahahahaha!

@paul ST cosa nostra nu e (sigur!) cristian. cristian face greseli, in scris. cosa nostra e impecabil din acest punct de vedere.

mie mi-ar fi greu sa ma prefac si sa pun semnele de punctuatie aiurea.

andreea: şi mie. dar cosa nostra e mai deştept decât noi, el poate.

Lorena Lupu,

Scuzaţi-mă că intervin după ce am promis că n-o voi mai face.

Dar mă obligaţi !

În răspunsul #58 pe care i l-aţi adresat Doamnei Andreea, insinuaţi că aş fi semnat undeva sub numele de Cristian, prin asta dezinformând.

Ştiţi bine că nu am semnat astfel !

Nu vă cer să fiţi corectă, nu vă cer nimic de fapt !

Dar trebuia să fac această precizare pentru cei care eventual ar conta !

Vă mulţumesc pentru găzduire !

cosa nostra: şi dvs. aţi dezinformat pretinzând că aţi fost cenzurat atâta timp cât aţi înşirat baliverne pe săturate şi nu v-aţi oprit decât când aţi considerat de cuviinţă.

iar eu am însoţit “dezinformarea” cu un zâmbet, dvs. aţi postat-o al naibii de serios.

care a fost mai “dezinformator” dintre noi doi?

şi nu în ultimul rând: de unde ştiu eu că nu sunteţi cristian?

Lorena Lupu,

Eu speram să terminăm aici, pentru a nu vă mai inoportuna cu intervenţiile mele.

Ştiţi bine [prin simpla verificare] că nu sunt cel care a postat sub respectiva identitate!

Ce încercaţi să demonstraţi de fapt !?

@Lorena Lupu:

Vă pot confirma că @cosa nostra si @cristian nu sint unul si acelasi. Verificati ! Ca autoare nu cred ca vă va fi prea greu…Nu stiu de unde aţi dedus asta (?!). Asemanare de stil…sau banuiţi ca adevaratul nume al lui @cosa nostra ar fi ‘cristian’…În fine aşi putea sa rezolv dilema eu însumi însa (POATE!)doar pentru a-i salva onoarea lui @cosa nostra. Cu stima !

Nu am zis că e acelaşi ip. Dacă era acelaşi ip, acuzam fără urmă de zâmbet.

dar de când există proxy-uri, nemaivorbind că omul poate avea în casă net de la Clicknet, Vodafone, wireless de la vecini, Dolce, Orange, UPC etc. – oricâte deodată! – diferenţa de ip nu mai e deloc o probă concludentă.

e ciudat, Cristian, că intervii exact când se simte cosa nostra nesigur şi are nevoie de confirmare. Nu eşti un comentator de sine stătător.

Ah, şi ştii exact ce vrea cosa nostra să spună, îl aprobi mereu, eşti mereu pe aceeaşi lungime de undă. Eu încă nu am văzut doi oameni reali care să se poarte aşa.

@Lorena Lupu: Ai ghicit ! Însa asta nu dovedeste ca sintem unul si acelaşi. Şi by the way…nici acelaşi IP nu-i un argument suficient de puternic ca sa acuzi…

No offence.

Din legile lui Murphy: -Dacă e verde şi se agită, e biologie. -Dacă miroase urât, e chimie.. -Dacă nu funcţionează, e fizică. -Dacă e de neînţeles, e matematică. -Dacă nu are sens, e ori economie, ori psihologie.

Iar aici ,economia nu intră în discuţie.

Lorena Lupu,

Sunteţi incredibilă !

Ce doriţi de fapt, sincer !?

Vreţi să nu mai postez pe acest blog la nici un autor, sau ce !?

Da, recunosc, în una sau cel mult două intervenţii am fost măgar faţă de dumneavoastră, şi nu am nici-o scuză chiar dacă m-aţi provocat.

Dar nu pot să fac mai mult decât să nu vă mai comentez ! Nu pot să mă şi spânzur pentru asta deoarece am nişte obligaţii pe care mi le-aş lăsa neonorate şi nu îmi stă în caracter.

Şi ca o paranteză, chestia cu cinefizda, chiar dacă vulgară, v-a plăcut, pentru că nu aţi mai auzit-o şi probabil o s-o folosiţi când se va ivi ocazia. Puteţi s-o folosiţi, dar măcar să vă amintiţi de fiecare dată, cine a inventat-o !

Cristian: dar nici nu dovedeşte faptul că sunteţi persoane diferite.

şi în fond, să fim obiectivi: cosa nostra e atacat de nişte băieţi care îl tachinează de sub zeci de nick-uri diferite. el îşi dă enorm de multă importanţă – prin asta îşi şi atrage antipatiile pe care le atrage – şi cu asta îi întărâtă şi mai mult. care ar fi soluţia să scape de ei? nu să se dea şi el drept mai mulţi, şi să se aprobe singur de zor?

val_one: eu zic că e pură biologie.

cosa nostra: nu, nu v-am provocat. dvs. aţi deschis ofensiva. pe acest blog nu am făcut decât să răspund.

şi sincer, nici nu îmi sunteţi foarte antipatic. înţeleg orgoliul dus până la extrem, dar înţeleg şi nevoia altora de a-l satiriza.

nu în ultimul rând: eu nu plagiez.

@val_one: “Dacă nu funcţionează, e fizică.” chestia asta mi-aduce aminte de ceva…

Lorena Lupu,

„el îşi dă enorm de multă importanţă – prin asta îşi şi atrage antipatiile pe care le atrage – şi cu asta îi întărâtă şi mai mult.”

Cum îmi dau importanţă !? Prin faptul că îmi expun părerile în mod categoric fără linguşeli şi ascunzişuri !?

Şi care ar fi scopul meu în a-mi da importanţă !? Plănuiesc să mă întâlnesc vreodată cu cineva de pe acest blog !? E un mediu virtual. Nici nu existăm ca atare în realitate !

„care ar fi soluţia să scape de ei? nu să se dea şi el drept mai mulţi, şi să se aprobe singur de zor?”

Ce caracter credeţi că am !? Cum adică să mă dau mai mulţi !? Cum să vreau să mă aprob singur !? Singur pot să mă aprob şi acasă uitându-mă în oglindă !

Şi nu am deschis eu nicio ofensă, dacă vi s-a părut aşa atunci nu am ce să mai fac !

Iar preluarea unei expresii nu înseamnă plagiat. Aşa se diversifică şi se îmbogăţeşte orice limbă, chiar dacă nu cea oficială, măcar cea vorbită. Cea de care vă folosiţi cu succes [cred] în întreprinderile dumneavoastră.

cosa nostra: poate vă explică prietenul dvs. cristian că, prin simplul fapt că intraţi la o postare nouă a unui autor şi începeţi “ştergeţi comentariul x referitor la mine, că alţii au dat deja precedentul” îl determinaţi pe respectivul autor să dea ochii peste cap şi să zică: “da’ ce-s io, oiţă din turma Domnului?”

două la mână: dacă unul din tachinatori răspunde cu o glumiţă, iar dvs. răspundeţi la glumiţă cu un lung şir de “băi idiot cretin handicapat”, cu cine simpatizează în mod natural oamenii? vă spun eu: cu glumeţul.

expusul părerilor într-un mod prea categoric – aici e problema. dacă sunteţi doar categoric, nu şi puţin histrion, tindeţi să semănaţi cu un ofiţer nazist.

Vă mulţumesc pentru precizări,

Dar nu era vorba că nu mai dialogăm !?

Deci:

Aveţi dreptate !

@Lorena&ceilalti Adevarul e ca asta ar fi un subiect foarte interesant: de ce scriu oamenii (pe aici si aiurea), de ce comenteaza, de ce se “aprind”; ce cauta si cum de se pacalesc singuri ca are vreo importanta genul asta de comunicare. Intru in aceeasi oala, sa nu ma intelegeti gresit…

A von Unsere il intreaba pe Cristiano Donaldo: - Stii bancul cu die Koinzidentz? - Nu, nu-l stiu! - Nici eu nu-l stiu. Che coincidenza!

andreea. da, dar e distractiv. uite, eu acum aveam de scris două articole şi un roman. dar nu, stau şi dau cu comentu.

paul simon tzache: asta e din almanahul femeia, ediţia 1973?

@Lorena Lupu: Daca nu ar aparea toata ziua la televizor, aa banui ca “cosa nostra” este Gigi Becali. Oierul este exact ca acest individ, daca il critici sau ii atragi atentia cu ceva, incepe un lung sir de invective. Becali folisind exprimarea orala are si un farmec aparte, in schimb acest tirliplic este penibil.

@Lorena Lupu: si, cosa simile. plus minus 3 editii…dar teorema ramane valabila

alex: păi nu l-am văzut încă pe cosa nostra oralizând. şi nici pe becali în scris.

paul: axiomatic, să mă exprim aşa.

Citesc de citeva zile si iata concluzia: unu cosa nostra este mai citit si urmarit decit mulţi autori. Si mai sint si comentatori obsedati de el. Eu cred ca acest caracter este creat de administratorii blogului ca sa faca trafic. Cred ca este unul sau mai multi dintre ei.

aşa zic şi nişte pretini de-ai mei de pe messenger. dar mie nu îmi vine să cred.

Dom’ profesor nostra..dom’ profesor…,

Multumim de lectia dvs de fizica abstracta!

Dom’profesor nostra, Explicate-ne qualcosa: 1. De ce ceva nu poate fi abordat si prin matematica si poezie, dar fizica merge cu filosofia. 2. cand “deplasăm toate punctele de pe axă cu cinci unităţi la dreapta” le deplasam cu alergand “foarte constant”? (sfatul dvs cate Sabina Varga care se duce…) 3. “Dacă în fizică deplasezi originea cu 5 ca în cazul precedent, al matematicii, rezultatele sunt nepredictibile.”? Hm…rezultatul si chiama cosa meccanico e profu nostra o experimenteaza la fiecare articol.

Dom’ profu’ nostra, De ce a trebuit sa umpletiu toti peretii nostrii cu grafitti cand puteati transpune concis teorema dvs matematica intr-o lege din fizica dvs abstract pe un sfert de tabla?

Quando se deplaseaza toate punctele de pe axa cu o viteza foarte constanta in conformitate cu ISO vostra, carausul devine defazat si dezaxat.

q.e.d. PS: va rugam frumos, va puteti invoi de la lectia urmatoare?!

Am avut cotoi, mi-a murit acu’ citiva ani de blocaj renal. Au si ei boala asta nenorocita …

Da, asa-i, e dulce si-un motan, dar “mama” nu cred ca o sa te strige vreodata.

Uau, asta afost sub centura. Nui corect frate.

@ Lorena Lupu (55):

“ţi se întinde pe burtă – dar exact pe burtă, nu îmi explic cum!”…esti insarcinata! )

costeluş: eu pe al meu l-am salvat de blocaj renal. nu te strigă chiar “mamă”, da’ pe-acolo.

şi ce crezi, că o să trezeşti în mine cine ştie ce emoţii ale maternităţii refulate cu texte de-astea? sorry: se întâmplă numai în filmele proaste de pe Acasă TV. nu am vocaţie maternă, nu mă ia cu leşin când văd preşcolari de-a-m-buşilea, nu îmi ticăie ceasul biologic. mi se fâlfâie amplu de biberoane, scutece şi alte clişee care fac femeile din filme de serie F-.

exhibit: absolut deloc. după cum spuneam, femeile din realitate sunt altfel decât cele de pe Acasă TV. Sau din speech-urile îmbibate de sentiment ale Iuliei Vântur. Pe unele le doare la bască de remarci de-astea.

ionut.dmi: a, nu. am o banală gastrită, uneori.

recunoaste: ti s-a accelerat putin pulsul cand ai citit “esti insarcinata!”

A avut noroc motanu’ tau … Al meu s-a chinuit vreo saptamina, tot a mers la doctor (uneori si de trei ori pe zi).

E, nu vreau sa trezesc nimic, pur si simplu am intrebat/incercat sa discut ceva. Habar n-am care-i diferenta dintre Acasa TV si Antarctica TV, iar Iulia Vintur vad acuma pe Google ca-i o blonda faina.

La multe femei emotiile materne s-au trezit din cauza unor prezervative de proasta calitate Pur si simplu s-a intimplat, e ca un examen, niciodata nu esti 100% pregatit. Pina atunci li s-a filfiit cum spui tu de scutece, biberoane si zbierete de copii mici.

Ai putea explica de ce domnisoarele batrine pe la 50-60 de ani o cam iau frumusel (da’ bine) pe ulei?