Adi
Faur

Nu este un moment in care unii fac confesiuni si mai ales nu este SINGURUL moment cand ne dorim sa trecem sacul de dorinte in nivelul urmator: fapte. Dar probabil ca mobilizarea este mai mare: ai un pahar plin cu sampanie, un grup vesel tipa cat se poate de tare, altii fac luminite pe cer din artificii, cativa caini se alearga prin zapada si cu putin noroc nu isi vor pierde din rabdare la cat mai spera la un os fierbinte...Si uite asa fiecare are universul sau, mai romantic sau mai complex, fara sa ii pese de lascivitatea sau preferintele, nemultumirile celor din jur. [ citeste mai departe ]

Si de data aceasta din natura s-a dat semnalul pentru non conformism: am primit un soare extraordinar de binevoitor toti de Craciun. Nu exista - cred - niciun regret ca lipseste obisnuinta iernii si anume zapada. Daca si femeia pe care o iubesti iti zambeste de aproape si te strange aproape de ea, intre multe perne si cadouri poti sa spui ca esti un barbat fericit. Cainele asteapta lenes sa fie scos in parc, cafeaua in 2 cesti isi asteapta buzele si palmele "detinatorilor" sa se infrupte si din acest mic cadou pentru ziua de azi. [ citeste mai departe ]

Incep fara o introducere prea larga si imi exprim opinia legata de aplicarea acestei etichete extrem de frecvent. O preiau si eu pentru ca admit fara ezitare ca gresesc. Si nu cred ca este atat de greu sa accepte fiecare ca sunt momente in care involuntar sau chiar voit greseste. Devii un om imperfect? Poate pentru unii da, poate ca pentru unii ajungi chiar greu de suportat si primesti critici repetate. Pozitive sau nu:). Oricum daca poti da la o parte orgoliul si ignoranta este posibil sa vezi unde zace imperfectiunea in tine. [ citeste mai departe ]

In primul rand azi e o zi cu soare. Asa cum se intampla si acum 21 de ani. Nu sunt adeptul declaratiilor de plastic, dar fiindca eu acum scriu aici si voi comentati si scrieti la randul vostru este pentru ca s-a intamplat acum 21 de ani o minune: am inteles - cativa ce-i drept atunci - ca AJUNGE cu limitarile, cu frica si teama de a privi in jur si de a spune cuvinte. Si AZI unii oameni si-au adus aminte si ajuta si pe altii sa iasa din formele lor lipite si inchistate sau uneori extravagante si spre seara, la lumina de apus sa ne strangem si sa ne privim. [ citeste mai departe ]

Ne-am obisnuit ca la final de an (calendaristic) sa facem o evaluare a ceea ce a insemnat anul respectiv in realizari, experiente, trairi.
De ce ? Pai, zica-se, sa tragem invatamintele si sa ne adunam fortele sa mergem mai departe. E o concluzie formala, zic eu, o formalitate cu care ne-am obisnuit si pe care o tot ducem mai departe, an de an, la cumpana dintre ani.
Ce rost are numaratoarea?
Nu ajuta la nimic, nimic constructiv, atata timp cat totul e de dragul de a fi si nu intelegem, nu invatam cu adevarat
Sincer, cand v-ati analizat cu adevarat ultima oara? [ citeste mai departe ]

Da, stiu, un truism...in esenta, si o asociere de termeni antagonici, oarecum...pentru a denumi/desemna...ce anume? Ceea ce stim si citim (printre randuri) in mai toate motto-urile, call to actionurile sau ...subliminal, in reclamele TV?
Da, pare o asociere de termeni aproape oximoronica sau antagonica sau....
Oare cum pot alatura un cuvat atat de "plin" precum "fericirea” langa un verb cu iz pesimist si un cuvand cu aer elementar?
Ei bine ....pentru ca... fericirea...e atat de simpla si de la indemana.
Nu e poezie, e perceptie, realitate. [ citeste mai departe ]

Daca ar fi sa scriu despre ceva real si tangibil ar deveni fie patetic, fie ireal. Atunci am sa adaug si un pic de imaginatie. De altfel este ceea ce se intampla cand combin intamplarile de peste o zi cu ce se mai intampla printre perne si cearsaf in timpul noptii.

Povestea este despre tine cititorule vazut cu ochii mei. Daca am sa iti descriu viata si atitudinile cu ceva nepotrivit bineinteles ca imi poti spune ca am gresit si poti indrepta asta pe loc. Te exprimi sau poate iti place sa gresesti si procedezi precum ai fost povestit…povestita. [ citeste mai departe ]